MADRM a organizat un atelier de lucru pentru a discuta Programul național de dezvoltare a orașelor-poli de creștere în Republica Moldova pentru anii 2021-2027

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a organizat astăzi un atelier de lucru pentru a discuta Programul național de dezvoltare a orașelor-poli de creștere în Republica Moldova pentru anii 2021-2027.

Astfel, MADRM împreună cu Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) și un grup de experți, au discutat despre prioritățile investiționale necesare pentru implementarea eficientă a Programului în perioada nominalizată, în municipiile Edineț, Soroca, Ungheni, Orhei, Cahul și Comrat, pentru a contribui la dezvoltarea acestora drept motoare de creștere economică la nivel național și regional.

În cadrul evenimentului, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, a menționat rolul orașelor în evoluția social-economică a țării.

„Practica internațională demonstrează că o țară nu poate avea regiuni puternic dezvoltate fără a-și organiza sistemul urban, fără orașe puternic dezvoltate, iar cu cât un stat este mai urbanizat, cu atât nivelul său de dezvoltare este mai ridicat. Totodată, zonele rurale nu pot avea performanțe bune fără zone urbane dezvoltate, iar zonele urbane necesită o integrare teritorială corectă cu zonele rurale, pentru a obține o expansiune și o dezvoltare durabilă. Țara noastră, este astăzi cel mai rural stat de pe continentul european, rata urbanizării constituind aproximativ 43%. În urma implementării „Programul național de dezvoltare a orașelor-poli de creștere în Republica Moldova pentru anii 2021-2027”, Guvernul urmărește ca municipiile desemnate pol de creștere să devină mai atractive pentru locuitori, antreprenori și turiști și să genereze dezvoltare în arealul pe care îl polarizează”, a declarat oficialul.

Totodată, ministrul a subliniat că Programul prevede atingerea unor obiective specifice.

„Intenționăm să creăm condiții optime și să asigurăm o bună organizare a activităților în vederea îmbunătățirii mobilității și a calității infrastructurii de acces a centrelor urbane şi a legăturilor acestora cu zonele înconjurătoare. Alte priorități ar fi consolidarea rolului economic al centrelor urbane pentru a stimula competitivitatea regiunilor și creșterea atractivității zonelor urbane și a potențialului lor de a genera cerere de servicii, stimulente activităţilor economice și condiților înalte de trai”, a precizat Ion Perju.

Christina Otto, managerul proiectului MSPL: „Experiența noastră în sprijinirea promovării dezvoltării regionale arată că nicio țară nu ar putea realiza o dezvoltare socio-economică sau chiar o creștere îmbunătățită fără a avea o rețea puternică de orașe – poli de creștere, dinamici, atrăgători și cât mai competitivi posibil. Sperăm sincer că cele 6 orașe identificate (Cahul, Comrat, Edineț, Soroca, Orhei și Ungheni) vor folosi această oportunitate și vor deveni motoarele de creștere din regiuni, astfel încât în următorii 10 ani să se micșoreze disparitatea dintre Chișinău și restul țării, iar procesul de migrațiune masivă din zonele rurale în cele urbane sau chiar în afara țării să se reducă”.

În cadrul evenimentului, șeful Direcției politici de dezvoltare regională (DPDR), Igor Malai, a oferit detalii privind modalitatea de implementare și specificul Programului, specificând că programul conține patru componente: (1) conectivitate și mobilitate urbană; (2) competitivitate și susținerea activităților economice; (3) revitalizare urbană și dezvoltarea infrastructurii spațiilor publice; (4) modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare și rețelelor de unități publice.

În cadrul atelierului, experți au oferit consultanță și recomandări pe marginea creării și operaționalizării, la nivel municipal, a Unității de Implementare a Programului. De asemenea, s-au oferit îndrumări utile referitoare la elaborarea și aprobarea Planurilor operaționale locale de implementare a Programului, precum și la armonizarea documentației de urbanism și planificare strategică în conformitate cu prevederile Programului.

Bugetul estimativ al Programului constituie circa 2,7 miliard de lei. Din suma totală, circa 800 milioane de lei, vor fi alocați din bugetul de stat, alte.

Total
0
Shares
 
Total
0
Share