Maia Sandu a mai lansat o structură ilegală finanțată din exterior, cu un buget secret și cu liste necunoscute

În cadrul conferinței de ieri, 07 iunie 2021, președintele Maia Sandu a anunțat lansarea Comitetului Consultativ Independent Anticorupție, o entitate nestatală care pretinde că va cerceta cazuri de corupție mare și va comunica public despre acestea, va analiza impedimentele în calea luptei eficiente împotriva corupției și va face recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional.

Comitetul Consultativ Independent Anticorupție este format din șase membri, aleși fără un concurs public – trei din Republica Moldova – Alina Radu, Tamara Razin și Nadejda Hriptievschi – și și trei internaționali: James Wasserstrom (SUA), Laura Ștefan (România) și Drago Kos (Slovenia).

Cei șase experți au fost selectați prin pretinse consultări între Președinția Republicii Moldova și organizații internaționale specializate pe combaterea corupției, dar fără un anunț public, deci fără respectarea transparenței.

Activitatea Comitetului Consultativ Independent Anticorupție, instituit ieri, se va desfășura cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, al Guvernului Statelor Unite ale Americii, dar și al altor donatori, care urmează să se alăture acestui proiect.

Totuși, bugetul Comitetului este secret, la fel și lista angajaților acestei structuri nestatutare nu este prezentată opiniei publice. Situația este similară Memorandumului semnat între Președinție și Fundația KAS.

Președintele Maia Sandu a răspuns că de cheltuielile acestei structuri se va ocupa echipa creată, iar Președinția nu ar mai avea vreo implicare în acest proces. Mai mult, șeful statului a ales să-l atace pe jurnalistul care a adresat întrebarea incomodă despre finanțarea acestei structuri. În același context, americanul James Wasserstrom, membru al Comitetului, s-a arătat deranjat de întrebarea despre banii alocați Comitetului și a declarat că ar fi preferat să primească alte întrebări.

Ce ține de activitatea acestui Comitet, reprezentanții organelor de ocrotire a normelor de drept, care au dorit să-și păstreze anonimatul, ne-au spus că șeful statului nu este în drept să lanseze astfel de structuri care vin să substituie organele de drept constituționale, Comitetul nu va avea acces la dosarele penale și nici la secretul de stat, iar toată activitatea acestuia se va limita la articolele scrise de Ziarul de Gardă și pe notele subiective ale SIS.

”Președintele se află în campanie electorală și are agenda sa favorabilă PAS, iar organele de drept se vor abține să ofere reacții în aceste momente. Dar, cel mai grav este că James Wasserstrom asociază corupția Afganistan cu situația din Moldova”, a declarat reprezentantul unei instituții din domeniul ocrotirii a normelor de drept.

Prin urmare, Comitetului Consultativ Independent Anticorupție nu este organ împuternicit de Constituția Republicii Moldova, de Codul penal și de procedură penală să ”cerceteze cazuri de corupție”, spun oamenii legii, menționând că doar procurorul numit legal este persoana care, în limitele competenței sale, exercită sau, după caz, conduce în numele statului urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanță, exercită sau, după caz, conduce şi alte atribuții prevăzute de Codul de procedură penală. Procurorul care participă la judecarea cauzei penale are funcţie de acuzator de stat. La exercitarea atribuţiilor sale în procesul penal, procurorul este independent şi se supune numai legii.

Potrivit art.55 din Codul de procedură penală, urmărirea penală se efectuează de către ofiţerii de urmărire penală desemnaţi ai organelor de urmărire penală prevăzute în art.56 din CPP. Astfel, în cauzele penale, atribuţiile de conducător al organului de urmărire penală le execută ofiţerul de urmărire penală din Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, Centrul Național Anticorupție și Serviciul Fiscal de Stat, numit în modul stabilit de lege şi care acţionează în limitele competenţei sale.

Ce ține de ”cercetarea cazurilor”, legea penală prevede că doar ofiţerul de urmărire penală cercetează şi fixează, în modul stabilit, locul săvârşirii infracţiunii, efectuează percheziţii, ridică obiecte şi documente, realizează, conform legii, alte acţiuni procesuale; cere documente şi materiale care conţin date relevante pentru cauza penală; dispune efectuarea reviziei documentare, inventarierii, expertizei judiciare şi altor acţiuni; conduce, din momentul înregistrării faptei social periculoase, măsurile speciale de investigaţii pentru descoperirea infracţiunii, căutarea persoanelor dispărute fără urmă, precum şi a bunurilor care s-au pierdut în urma săvârșirii infracţiunii; dispune, prin comisie rogatorie, altor organe de urmărire penală efectuarea acţiunilor de urmărire penală; altele.

În domeniul cercetării cazurilor de corupție, legea națională împuternicește doar CNA, PA și instanța de judecată. Înființarea de instanțe extraordinare este interzisă prin art.115 din Constituția Republicii Moldova.

Amintim că la începutul acestui an, Maia Sandu a organizat în cadrul Președinției o grupare de persoane care au obținut acces la secretul de stat, hunta fiind remunerată prin intermediul Fundației KAS.

Total
0
Shares
Total
0
Share