Ex-Premierul demis prin moțiune de cenzură, Maia Sandu, a criticat viitorul candidat pentru funcția de Procuror General care încă nu a fost ales de către CSP, dintr-o listă de candidați selectați prin concurs de către fosta echipă a Maiei Sandu de la ministerul Justiției.
Fostul Premier a scris pe pagina sa de facebook că viitorul procuror va fi unul slab și va acționa la comandă politică.
Maia Sandu n-a scris însă nici un cuvânt despre faptul că cei patru candidați pentru funcția de Procuror General au fost selectați prin concurs de către o comisie creată special în acest sens de fostul ministru al Justiției, Olesea Stamate. Din respectiva comisie făcânt parte pe lângă ex-ministrul Justiției și expertul străin, James Hamilton, prezentat de Olesea Stamate ca expert internațional în domeniul procuraturii. Juristul irlandez, Hamilton a fost în perioada 1999-2001 șeful oficiului irlandez al „Public Prosecutions”. În septembrie 2010, Hamilton a fost ales președinte a Asociației Internaționale a Procurorilor. La fel din respectiva comisie făcea parte și Igor Boțan, ca reprezentant al societății civile, fondator al Platformei Civice Demnitate și Adevăr, din care s-a retras ulterior, dar și Tatiana Buianina, psiholog, membru fără drept de vot, despre care presa scria că este și membru al Partidului Acțiune și Solidaritate. Ceilalți membri ai comisiei Stamate au fost Raisa Botezatu, Sergiu Baieșu și Petru Bobu.
La fel, fostul Prim-ministru demis prin moțiune de cenzură a trecut cu vederea și criticile dure venite din partea Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), care a subliniat că procedura prin care s-a elaborat și adoptat proiectul de reformarea Curții Supreme de Justiției (CSJ) și organelor Procuraturii, inițiat anterior de Guvernul Sandu, nu se aliniază la principiile democratice, scrie ZDG.md
ODIHR menționează la capitolul aspectelor îngrijorătoare, procedura de elaborare și adoptare a modificărilor la proiectul privind reformarea CSJ și a Procuraturii.
„Orice proces legitim de reformă a sistemului judecătoresc, în special atunci când se propune reformarea celor mai înalte instituții judecătorești naționale, trebuie să fie unul transparent, incluziv, de scară largă și să implice desfășurarea unui proces eficace de consultări, inclusiv cu reprezentanții sistemului judecătoresc, cu asociațiile de judecători și juriști, cu mediul academic, organizațiile societății civile și trebuie să includă efectuarea unui studiu pentru evaluarea deplină a impactului, inclusiv evaluarea compatibilității acestuia cu standardele internaționale relevante, prin prisma principiilor enunțate mai sus. Este necesar să fie acordat un termen adecvat pentru desfășurarea fiecărei etape a procesului de legiferare”.
Experții care au elaborat raportul atenționează că „În caz că autoritățile totuși decid să continue implementarea unui asemenea mecanism ad-hoc, este recomandabilă o revizuire substanțială a Proiectului de lege, pentru a se asigura faptul că sunt instituite garanții extrem de stringente prin care să fie garantată independența judecătorească” .
