Documentul cu privire la închiderea mai multor universități moldovenești a fost propus în 2015 Ministerului Educației, condus de Maia Sandu, dar mai mulți ani a stat în suspans, stârnind numeroase proteste printre persoanele vizate de această reformă, scrie Jurnal.md, după ce redacția a studiat pachetul de documente care a stat la baza pretinsei reforme universitare.
Potrivit sursei citate, inițiativa a fost lansată în baza unui proiect privind consolidarea autonomiei universitare în țara noastră (EUniAM), finanțat din afara țării (UE și Banca Mondială).
Proiectul EUniAM propunea mai întâi de toate transferarea celor 15 institute de cercetare ale AȘM către universități, pornind de la ideea că universitățile moderne se ocupă nu doar cu predarea, dar și cu cercetarea, și cu transferul de cunoștințe. Respectiv, autorii recomandau ca fondurile bugetare destinate cercetării să nu mai fie transmise Academiei, care până atunci le împărțea deseori universităților sau institutelor de cercetare în funcție de preferințe, ci unei agenții independente, care să organizeze concursuri de proiecte în această privință.
A doua inițiativă a proiectului EUniAM, care de asemenea a provocat mai multe scandaluri la acea vreme, prevedea comasarea instituțiilor de învățământ superior, de la 20 la șase, în condițiile în care numărul studenților era net inferior numărului universităților.
În 2015, după plecarea Maiei Sandu de la conducerea ministerului, viceministrul Ion Șișcanu declara presei că a fost nevoit să părăsească această funcție pentru că a devenit „dușmanul numărul unu al Academiei”, încercând să implementeze reforma EUniAM.
Comasarea propriu-zisă a universităților și a institutelor de cercetare a început în acest an. Ministrul Educației, Anatolie Topală, a declarat că, după înfăptuirea reformei, în R. Moldova vor activa 11 universități de stat în loc de cele 16 care existau până acum. Iar pe 13 iulie, Executivul a adoptat Hotărârea cu privire la reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării.
În viziunea lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice, cea mai mare nedumerire în cadrul reformei învățământului superior stârnește faptul că „această reformă va însemna cel mai mare proiect imobiliar din istoria R. Moldova”.
„Vor apărea, imediat după această comasare, zeci de hectare de terenuri libere, inclusiv în centrul Chișinăului, cu valori de milioane de dolari. Dacă nu va fi făcută o analiză minuțioasă, unde și cum vor fi utilizați acești bani din vânzarea terenurilor și a clădirilor, riscăm să avem dintr-o reformă a învățământului o reformă a sectorului imobiliar din municipiul Chișinău”, consideră Ioniță. El a adăugat că Parlamentul, cel puțin o dată la trei ani, ar trebui să aibă un raport al Curții de Conturi privind starea de lucruri a proprietăților centrelor universitare și a institutelor de cercetare, pentru ca să fie protejat patrimoniul acestor instituții.
La acest fapt a atras atenția și Romeo V. Țurcan, când pregătea proiectul EUniAM.
„Comasarea instituțiilor va lăsa multe imobile libere, pe care statul ar trebui să le vândă, iar banii să-i împartă universităților existente”, menționa profesorul.
În cadrul unei conferințe de presă, actualul ministru al Educație a afirmat că unele proprietăți universitare vor putea fi scoase la vânzare, dar declarația acestui a fost negată de către Ministerul Educației, instituție condusă de același Topală.
