Ultimul sondaj al celor de la International Republican Institute ca de obicei a generat reacții diferite din partea analiștilor politici. Cu toate acestea ascensiunea Partidului Democrat este observată chiar de către cei care își arată public antipatia față de acest partid. Unul dintre analiștii care au observat că partidele de opoziție tendința PAS și PSRM de scadere a popularitatății, iar cea de creștere a PDM este Nicolae Negru care și-a publicat opinia într-un editorial.
Ultimul studiu sociologic realizat de Baltic Surway/Gallup Organisation (lucrul pe teren fiind efectuat de Magenta Consulting), la comanda Institutului Republican Internațional a provocat în mod previzibil reacții foarte supărate, de neîncredere din partea majorității partidelor din Republica Moldova, inclusiv PAS, care e plasat, potrivit acestui studiu, dar și altor studii de până acum, pe onorabilul loc doi, după PSRM.
Deși instituția sondajului este compromisă, discreditată la noi din varii motive, uneori premeditate, există totuși câteva companii care merită atenție, cea menționată mai sus figurând printre acestea, reușind să prindă, în condițiile noastre demografice foarte volatile, principalele tendințe de pe scena politică. Virulența reacției este pe măsura reputației sondajului IRI. Ceea ce se vede în oglinda sa nu e deloc pe placul politicienilor noștri, nu corespunde cu așteptările lor.
Cel mai greu de acceptat e probabil faptul întrucâtva paradoxal că toate partidele de opoziție, inclusiv PSRM și PAS, sunt arătate în scădere de popularitate, confirmată, de altfel, și de sondajele precedente, în timp ce PD se află pe o ușoară pantă ascendentă, trecând pragul electoral, situându-se pe locul trei în intențiile de vot ale cetățenilor Republicii Moldova. Aceasta înseamnă că PD începe să iasă din cercul unui partid „damnat”, reușind să spargă zidul antipatiei cvasigenerale. În pofida demonizării lui Plahotniuc, tot mai mulți alegători se întorc curioși către guvernare.
Trei sunt posibilele cauze ale acestui proces conformist. 1) PD a rezistat asaltului puternic, furibund (a rezistat, dar nu fără ajutor exterior). Cetățenii s-au convins că PAS, PPDA, PSRM, PN nu au reușit să răstoarne puterea și să provoace alegeri anticipate. Dezamăgirea, neîncrederea în forțele opoziției se materializează în mai puține intenții de vot pentru ele. Cele mai radicale – PPDA, PN – au de suferit cel mai mult, refluxul alegătorilor e mai puternic în cazul lor. Amenințarea de a-l pune pe Plahotniuc la pușcărie, de a face papuci din pielea lui (sună sinistru, dar așa se scanda la protestele Platformei DA, fără ca liderii acesteia să intervină) apare ca o bravadă prostească și lovește ca un bumerang în autori. Interesant e că o parte din cei dezamăgiți de Dodon își amintesc de Voronin și își îndreaptă, spun unele cifre, privirea spre PCRM.
2) Nu puteau să treacă neobservate, după cum a menționat și colegul nostru Petru Bogatu la deschide.md, majorările de salarii și pensii, dar și alte acțiuni așteptate de cetățeni, cum ar fi reabilitarea drumurilor sau conectarea la sistemul energetic din România. Totuși, când un cetățean cu pensia de 1 500 de lei ajunge pe parcursul acestui an să primească aproape 2 000 (vorbesc de un caz concret) optica lui față de guvernare nu poate să nu sufere o oarecare schimbare, care, de altfel, e reflectată și de sondajul IRI: acțiunile Guvernului Filip sunt aprobate de 36% din respondenți, comparativ cu 28% în martie 2017. Aceasta în pofida înrăutățirii abrupte a climatului democratic: dacă în martie 2017 doar 24 la sută din respondenți considerau că majoritatea cetățenilor se tem să-și exprime punctul de vedere, în octombrie 2017 ponderea acestora a ajuns tocmai la 43%, ceea ce este foarte îngrijorător, căci lunecăm spre un regim totalitar.
3) Oricât am repudia geopoliticul, cetățeanul nostru e sensibil la poziția Bucureștiului, Washingtonului și Bruxellesului. Iar mesajele de acolo, dacă facem abstracție de condiționări, au fost și sunt împăciuitoare, respingând alegerile anticipate. Ceea ce era interpretat și ca un gest de neîncredere față de liderii PPDA, care au pornit primii să răstoarne „barca” puterii sub privirile încurajatoare ale Moscovei. Iar intențiile lor de a pune, împreună cu partidele prorusești, batista pe țambalul integrării europene au alimentat suspiciunea unor relații ascunse cu Rusia
Dacă și Baromerul Opiniei Publice, care ar trebui să apară în noiembrie, va înregistra o repartizare asemănătoare a intențiilor de vot, PSRM-PAS-PD, ca și cele trei sondaje din această toamnă, lansate de IDIS Viitorul&CBS AXA, Timpul&Fondul Opiniei Publice și IRI,
vom putea constata că resurecția PD e reală, că o parte din cetățenii Republicii Moldova încep să se împace cu situația, să accepte guvernarea lui Plahotniuc. Și dacă partidele de opoziție, mai cu seamă cele de dreapta, nu vor ține cont de această schimbare, nu își vor ajusta strategia la noua situație, căderea lor va continua inevitabil.
