Echipa formată din Viorel BOSTAN, rector, Dinu ŢURCANU, prorector, şi Rodica SIMINIUC, şef Direcție Doctorat şi Postdoctorat, au realizat lucrarea colectivă: „The impact of the COVID-19 pandemic on the use of digital technologies in ensuring the efficient e-learning process at the Technical University of Moldova”, cu un volum de 17 de pagini, publicată de Scientific Research Publishing (SCIRP) în revista ştiinţifică „CREATIVE EDUCATION”.
Utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicare (TIC) în învățământul superior a fost și este considerată o condiție necesară pentru adaptarea la spațiul european de învățământ superior, menționează autorii lucrării. În ultimii ani, s-a observat o creștere atât a absorbției e-learning-ului în învățământul superior, cât și a cercetării impactului său asupra instituțiilor, cadrelor didactice și studenților datorat posibilității de extindere a opțiunile de predare și învățare folosind tehnologiile digitale. Frontiera expansivă și mereu fertilă a învățării online a devenit soluția educativă de învățare concepută pentru a îmbunătăți cunoștințele și performanța. Multe instituții de învățământ, întreprinderi corporative și alte entități utilizează metodologii de învățare bazate pe web pentru a oferi educație, parțial sau integral online, folosind platforme electronice. E-learning este considerat relativ nou și, în ceea ce privește învățarea în general, este insuficient cercetat. A atras și atrage investiții educaționale importante, dar valoarea educațională este adesea contestată. Pandemia COVID-19 a provocat un număr mare de victime la nivel mondial și reprezintă o provocare fără precedent, având consecințe sociale și economice profunde. UNESCO a menționat că circa un miliard de studenți au fost constrânși să stea acasă din cauza emergenței, iar amploarea și viteza cu care au fost închise școlile și universitățile reprezintă o provocare.
Pentru a înfrunta o cotidianitate absolut diversă de cea care ne-a caracterizat zilele până recent, instituțiile au trebuit să facă față unor transformări digitale, fiind provocate să selecteze resurse și platforme care ar putea fi utilizate pentru susținerea învățământului on-line. Instituțiile au experimentat și încă mai experimentează „imersia în digital” cu oarecare riscuri de înecare, inevitabile situației „te arunc în mare, așa vei învăța să înoți”. Totodată, este pleonastic să spunem că această situație ar fi fost mult mai dificil de înfruntat/susținut, dacă Internetul nu ar fi reprezentat o componentă importantă din viața noastră. Unele universități erau deja, în mod particular orientate către didactica on-line. În aceste cazuri de preexistență spre o orientare către didactica on-line, perioada emergențială a fost probabil afrontată cu mai multă decizie, datorită prezenței de practici organizaționale deja instituționalizate. În multe țări au fost implementate diverse soluții în timpul pandemiei pentru a continua procesul de învățământ. Au fost introduse biblioteci online, emisiuni TV, resurse, conferințe video, canale on-line în cel puțin 96 de țări. În această perioadă grea, instituțiile de învățământ au obținut sprijinul unor companii mari, precum Microsoft, Google, Zoom etc. care au oferit gratuit multe dintre caracteristicile produselor lor.
Autorii au analizat impactul pandemiei COVID-19 asupra serviciilor și aplicațiilor Microsoft 365 for Education implementate la Universitatea Tehnică a Moldovei. Datele au fost analizate pentru o perioadă de 180 zile. Pentru fiecare serviciu si aplicație s-a calculat valoarea medie per zi (pentru fiecare săptămână separat, timp de 25-26 săptămâni). Analiza datelor s-a realizat, începând cu 15.02.2020 și finalizând cu 15.08.2020. Intervalul respectiv a fost divizat în 3 etape:
Prima etapă – 15.02…17.03.2020 – circa 4 săptămâni până la închiderea instituțiilor de învățământ în Republica Moldova din cauza pandemiei;
Etapa a doua – 17.03…15.06.2020 perioada de la inițierea stării de urgență în Republica Moldova până la finalizarea sesiunii de vară a studenților;
Etapa a treia -15.06…15.08.2020 perioada după finalizarea sesiunii și începerea vacanței studenților.
Pentru fiecare diagramă s-a identificat type trendline pentru selectarea modelului utilizat în scopul determinării tendinței generale a seriei numerice.
Rezultatele cercetării, într-o măsură oarecare au confirmat predictibilitatea intervențiilor organizaționale ale administrației universitare și au facilitat luarea deciziilor argumentate pentru asigurarea procesului educațional universitar de calitate în noul an de studiu.
Actualmente de serviciile Microsoft Office 365 beneficiază 19052 de UTM-iști. Cei mai mulți utilizatori se bucură de serviciile Exchange (circa 10472 utilizatori activi), Share Point și Teams (6730 și, respectiv, 6493 utilizatori). Totodată, foarte puțini utilizatori se folosesc de Skype (175 utilizatori activi) și practic, se observă o utilizare extrem de mică a serviciilor Yammer (48 utilizatori).
Din momentul declanșării perioadei de urgență și până la finalizarea sesiunii de vară (circa 13 săptămâni) s-a observat o creștere liniară a numărului de utilizatori Office cu 553% și o creștere cu 400% a serviciilor Exchange. Nu foarte semnificativ, dar, a crescut liniar numărul de utilizatori One Drive și s-a observat la fel o creștere polinomială a utilizatorilor Share Point. Odată cu finalizarea sesiunii de vară a studenților se observă o regresie treptată a utilizării serviciilor MOffice 365. S-a observat o reducere polinomială a numărului de utilizatori ai serviciilor Office, Exchange și Teams, iar numărul de utilizatori Share Point s-a redus exponențial.
Creșterea popularității serviciilor MOffice 365 este evidentă din datele de descărcare. Este relevant de menționat că până la declanșarea pandemiei serviciul Teams era utilizată într-o măsură relativ mică de către comunitatea UTM, numărul mediu de utilizatori per zi fiind de circa 50 persoane. Numărul de utilizatori Teams a crescut de la 54 persoane la 2855 ceea ce constituie 5187%.
Totuși, numărul de utilizatori este practic de 2-3 ori mai mare în perioada respectivă, în comparație cu perioada pre pandemică. Iar aceste rezultate demonstrează, în mare parte, că activitatea cadrelor didactice, de management și a corpului administrativ a continuat toată vara, pentru a asigurarea, per viitor, a e-learning-ului.
În perioada pre pandemică aplicațiile Outlook și Word erau cele mai utilizate, numărând în mediu în jur de 496…538 utilizatori per zi și respectiv 205…262 utilizatori. De Excel se foloseau în medie 70 de utilizatori pe zi, iar OneNote și Teams se utilizau destul de rar, în comparație cu restul aplicaților din suită. Inițierea lockdown-ului a contribuit la o ascendență liniară a numărului de utilizatori de Outlook și Teams, iar din săptămâna a 9-a aplicația Teams a început să fie mai utilizată decât Outlook-ul, atingând valori maxime în săptămâna a 17-a: de 2864 utilizatori. Rezultatul se datorează numărului crescut de ședințe și lecții video organizate pe această aplicație.
Din săptămâna a 4 -a a perioadei de cercetare utilizarea Microsoft Teams s-a făcut sesizabilă. În special a crescut numărul mediu de conexiuni per Private Chat Messages până la 290 per zi în prima săptămână de pandemie și, ulterior, a crescut până valoarea maximală per zi de 4203 conexiuni în săptămâna a 12-a, ceea ce constituie o creștere cu circa 1350% comparativ cu prima săptămână a pandemiei. Similară este situația privind conexiunile Team Chat Messages: de la 220 (în mediu per zi) în prima săptămână a pandemiei până la valoarea medie de 1084 conexiuni per zi în săptămâna a 11-a. Cu toate că o bună parte de activități se desfășurau până la pandemie pe platforma Moodle, s-a înregistrat un număr ascendent de meeting-uri organizate pe Microsoft Teams. Chiar în prima săptămână numărul mediu de ședințe video per zi organizate a fost de 29, iar în unele zile a ajuns și la 234 meeting-uri.
Imaginea modului în care utilizatorii UTM-iști au utilizat diferite dispozitive, timp de 180 zile (începând cu perioda prepandemică și până în prezent) arată că zilnic 1824 dintre ei se folosesc de calculatoare pe Windows și 1991 de sistemele de operare Android. Doar 380 dintre utilizatori – de web, 315 – de iOS și 45 – de Mac.
Anterior pandemiei, activitățile de e-Learning erau susținute, cu precădere, pe platforma Moodle, unde se regăseau deja peste 70% din numărul total de cursuri. Extracția statistică a bazelor de date Moodle relatează despre o ascendență a numărului total de accesări, începând cu luna februarie a anului curent: de la 39 882 până la 261 833 accesări în luna aprilie, după care are loc o reducere ușoară a numărului de conexiuni, în iunie acestea atingând valoarea de 20 760.
La sfârșitul anului de studiu, studenții-absolvenți ai ciclului I au răspuns unui sondaj tradițional, la care au fost incluse întrebări suplimentare, corelate e-Learning-ului. Dintre cei 1252 respondenți partea majoritară, pe parcursul anilor de studii, au avut posibilitatea de a accesa cursuri online pe platforme educaționale, iar calitatea utilizării instrumentelor educaționale o consideră înaltă și satisfăcătoare. În ce privește utilitatea implementării în procesul educațional a modalităților de studiu online 944 chestionați îl consideră util și foarte util, iar 185 persoane sunt indeciși în a aprecia.
În contextul apelului UE de continuare a schimbului de informații, de bune practici, autorii şi-au propus să partajeze experiența vis-a vis de impactul pandemiei asupra utilizării platformelor educaționale MOffice 365 și Moodle implicate în desfășurarea procesul didactic în cadrul UTM, a măsurilor întreprinse pentru a preveni sporirea decalajului digital, dar și pentru a reduce riscurile reale de inegalități cu privire la educație pentru studenții din medii defavorizate etc. Totodată cercetarea realizată servește și ca instrument pentru identificarea vulnerabilităților și pentru planificarea argumentată a strategiilor de ieșire din criză, într-un cadru de referință adecvat, în funcție de evoluțiile ulterioare legate de pandemia COVID-19.
Cert este că, fiind „imersați în digital” pe perioada lockdown, nu ne-am înecat și avem deja în spate un semestru de studii pe online. Printre problemele cu care s-a confruntat UTM în perioada sistării procesului de studiu tradițional au fost evidențiate:
- Lipsa de calculatoare la domiciliu a cadrelor didactice.
- Lipsa serviciilor Internet pentru realizarea procesului de studiu.
- Necesitatea sporită în trafic Internet, minute convorbire etc.
- Lipsa unei rețele unice în căminele studențești și în blocurile de studii.
Pentru aceste subiecte, autorii au identificat și unele soluții, devenite prioritate pentru administrația UTM în perioada imediat următoare, iar anunțul recent prin care Universitatea Tehnică a Moldovei, este selectată în cadrul unui proiect transfrontalier (HARD) cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, România, pentru crearea unei rețele Wireless corporative unice la nivel universitar, care ar permite accesul mobil la rețeaua publică Internet în orice bloc de studii, ar impulsiona şi mai mult utilizarea instrumentelor TIC în instruirea calitativă a viitorilor absolvenți ai UTM. Este de menționat că directorul proiectului din partea UTM, este prorectorul informatizare, relația cu mediul socio-economic, imagine şi comunicare, Dinu Țurcanu.
Este de datoria noastră, a comunității academice, să analizăm posibilele scenarii și să căutăm, serios și reflexiv, noi căi/strategii care pot fi parcurse indiferent de circumstanțe, astfel încât învățământul superior tehnic ingineresc să se desfășoare și în continuare la un înalt nivel, fără a fi afectat.
