Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul German şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, semnatarii din partea celor două puteri au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale problema delimitării sferelor lor de interes în Europa răsăriteană.
1. În cazul unei transformării teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interes atât ale Germaniei, cât şi alte U.R.S.S. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei faţă de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părţi.
2. În cazul unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând statului polonez, sferele de interes, atât ale Germaniei, cât şi ale U.R.S.S., vor fi delimitate aproximativ de linia râurilor Narev, Vistula şi San.
ÎMPĂRŢIREA ZONELOR DE INFLUENŢĂ
Conform înţelegerii secrete, Finlanda, Estonia şi Letonia erau plasate în sfera de influenţă sovietică. Protocolul stipula că frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, atât pentru Germania, cât şi în cazul Uniunii Sovietice. După ocuparea Poloniei, şi Lituania a fost inclusă în sfera de influenţă a U.R.S.S. De asemenea, Basarabia urmă a fi anexată de ruşi, fără ca Germania să intervină.
„Pactul dintre U.R.S.S. şi Germania ar grăbi izbucnirea războiului, deoarece Germania va fi în stare să-şi ducă la îndeplinire planurile dacă obţine neutralitatea U.R.S.S. Ca urmare, atitudinea corectă a U.R.S.S. pentru a grăbi revouţia mondială viza sprijinirea Germaniei într-o aşa măsură încât ea să înceapă războiul şi să ia măsuri ca războiul să se prelungească“, se arată în lucrarea „Curs special de istorie contemporană universală-Relaţii Sovieto-Germane (1917-1941)“ al istoricilor Ioan Ciupercă şi Daniel Lazăr.
Sursa: Adevarul.ro
