Legislativul Ungariei a aprobat retragerea țării din Curtea Penală Internațională (CPI), decizie anunțată de ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, pe rețelele de socializare. În declarația sa, șeful diplomației ungare a subliniat că această acțiune reprezintă un refuz de a face parte din ”o instituție politizată” care și-ar fi pierdut imparțialitatea și credibilitatea.
După adoptarea legii, Ungaria va notifica Organizația Națiunilor Unite despre retragerea sa, iar decizia va intra în vigoare într-un an. În 1999, Ungaria semnase Statutul de la Roma, tratatul internațional care a constituit CPI, iar în 2001 a ratificat acest document.
Retragerea a fost anunțată pentru prima dată în aprilie 2025, în contextul vizitei premierului israelian Benjamin Netanyahu la Budapesta. Acesta se confruntă cu un mandat internațional de arestare emis de CPI, fiind acuzat de crime de război și împotriva umanității în Fâșia Gaza. Cu toate acestea, Netanyahu nu a fost reținut în Ungaria, ceea ce a determinat CPI să solicite explicații.
Această mișcare a Ungariei vine după un precedent similar în 2024, când Mongolia a ignorat un mandat de arestare emis pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzat de deportarea ilegală a copiilor din teritoriile ucrainene ocupate.
Curtea Penală Internațională a fost creată prin Statutul de la Roma, iar până în prezent 123 de state au semnat și ratificat acest tratat. Printre țările care nu sunt părți la tratat se numără Statele Unite, Rusia, China, India și Israel.