Peste 6 000 de persoane au fost deja sancționate contravențional pentru implicare în schema de corupere electorală și influențare a alegerilor prezidențiale și a referendumului din 2024, a anunțat șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu. Acestea fac parte dintr-un grup mai amplu de peste 140 000 de persoane vizate inițial în cadrul unor cauze penale, fiind ulterior disjuncate și transmise poliției pentru documentare și aplicarea sancțiunilor.
Potrivit lui Cernăuțeanu, au fost întocmite aproximativ 6 000 de procese-verbale, dintre care doar 3% au fost contestate. Persoanele vizate se împart în trei categorii: cele care colaborează cu poliția, cele care își recunosc vina și solicită aplicarea unei proceduri simplificate și cele care refuză colaborarea, unele dintre ele fiind suspectate că ar fi coordonat activitățile ilegale la nivel local.
Ancheta privind coruperea alegătorilor a fost lansată public în toamna anului 2024, autoritățile acuzând rețeaua afiliată organizației conduse de Ilan Șor că ar fi orchestrat o amplă acțiune de influențare a scrutinelor. Potrivit investigațiilor, coordonarea activităților s-ar fi făcut prin aplicația Telegram, iar plățile către alegători ar fi fost efectuate prin conturi bancare deschise la o instituție financiară din Moscova.
Sancțiunile pentru coruperea electorală, introduse în Codul contravențional în august 2024, au fost aplicate pentru prima dată la alegerile prezidențiale și la referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Amenzile actuale pentru asemenea fapte variază între 25 000 și 37 500 de lei.
Totodată, Parlamentul a adoptat în primă lectură, în decembrie 2024, un proiect de lege care prevede pedepse mai dure pentru coruperea electorală comisă în interesul unui grup criminal organizat. Noile prevederi propun amenzi de până la 92 500 de lei sau pedepse cu închisoarea de la 4 la 7 ani, iar pentru persoanele juridice – amenzi de până la 550 000 de lei, cu posibilitatea de a fi private de dreptul de a activa sau chiar lichidate.
Până în prezent, Centrul Național Anticorupție a aplicat amenzi în valoare de peste 10 milioane de lei pentru cazuri de corupere electorală pasivă. De asemenea, Curtea Constituțională a fost sesizată în zeci de cazuri pentru a verifica legalitatea sancționării alegătorilor implicați în astfel de fapte. În luna ianuarie, Înalta Curte a respins 94 de sesizări.