Centru Parteneriat pentru Dezvoltare a lansat raportul „O analiză de gen a candidaților/candidatelor pentru alegerile locale din 2019”.
Potrivit raportului, ponderea femeilor candidat la funcția de primar a fost de 18,9% la alegerile din 2011, 22,5% – la alegerile din 2015 și 27,1% – la alegerile din 20 octombrie 2019.
„Ceea ce observăm noi este că nu se schimbă prea mult tendința. Chiar dacă este în creștere, vedem că în continuare femeile sunt subreprezentate și partidele nu se grăbesc să desemneze femei pentru această funcție”, a declarat Alina Andronache.
Specialista Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare a menționat că, dacă tendințele se vor menține, Republica Moldova va atinge ponderea de 40% a femeilor candidate pentru funcția de primar peste trei cicluri electorale, adică în anul 2030.
Potrivit raportului, cele mai multe femei care candidează la funcția de primar sunt din partea Partidului Șor (42,2%), iar cele mai puține sunt din partea PCRM (17%).
„Ponderea femeilor care candidează independent, adică 23,7%, este mai mică decât ponderea femeilor desemnate pentru aceeași funcție de către partidele politice. Acest lucru arată că femeile sunt mai reticente să candideze fără a avea sprijinul unui partid politic”, a declarat Alina Andronache.
Localitățile cu cele mai multe femei candidate la funcția de primar sunt Anenii Noi (38,2%), Sângerei (37%), Edineț (36,2%). Municipiile Chișinău (15,3%) și Bălți (14,3%) este cel mai slab reprezentat de femeile candidat la funcția de primar.
Raportul a fost elaborat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în cadrul proiectului „Susținerea liderismului și participării femeilor în luarea deciziilor în Republica Moldova”, finanțat de Entitatea Națiunilor Unite pentru Femei și Guvernul Suediei.
