O femeie care a supraviețuit după ce fost lovită de fulger de două ori la 1 an distanță, în aceeași zi, a povestit cum i s-a schimbat viața după aceste experiențe neobișnuite.
”Aveam 24 de ani și eram soldat la Fort Benning, Georgia. În acea noapte inspectam muniția împreună cu un alt soldat aflat de gardă”, și-a adus aminte Beth Peterson, potrivit BBC.
”Ploaia îmi îmbibase cizmele, iar inima mi-a sărit din piept după ce un mănunchi de fulgere a despicat un pom în două, la aproximativ 50 de metri de mine. Nu a fost niciun avertisment, cu excepția unor nori negri care umpluseră cerul. Înainte să apuc să mă adăpostesc, o lumină masivă a răzbit prin mine, aruncându-mă la vreo 9 metri pe pământ. Simțeam de parcă fiecare centimetru din mine era în foc, arzând cu eletricitate – omorându-mă. Apoi .. totul a devenit negru.” – spune femeia, care acum are 49 de ani.
”Medicii au fost uimiți că am supraviețuit, când am ajuns la spital. Până am ajuns eram deja semi-conștientă, întrebându-mă dacă am fost împușcată sau lovită de o bombă care explodase. Au trecut câteva ore până când mi-am dat seama ce s-a întâmplat cu adevărat.
Nu puteam să vorbesc, pentru că făclile fuseseră rupte. Nu puteam să înțeleg ce spun alții, deoarece creierul suferise o traumă și nu puteam să merg, pentru că vasele de sânge de la picioare fuseseră complet distruse. Eram recunoscătoare că trăiam, însă viața mea se schimbase pentru totdeauna.
Am avut 12 operații de reconstrucție a maxilarelor, iar degetele de la picioare au fost amputate. Încet, am re-învățat să citesc, să scriu, să vorbesc și să merg – folosind cârje la început, iar după ce m-am refăcut, am folosit mușchii stomacului ca să obțin echilibru.
Mă simțeam fără speranță, însă cu fiecare semn de recuperare – recitarea alfabetului, ecuațiile de bază de matematică – îmi dădeau un semn de optimism. Iar în timpul reabilitării fizice am fost diagnosticată cu Tulburare de Stres Post-Traumatic, fiind nevoie să fiu tratată de un psiholog.
La exact 1 an de ziua în care am fost lovită de trăznet, o furtună a început acasă la mine. Eram în casă, pentru că nu puteam să muncesc. Psihologul mă încurajase să îmi înfrunt fricile și să nu stau ascunsă în casă când sunt furtuni. Așa că m-am înarmat cu curaj și am ieșit pe verandă.
Apoi … l-am simțit. Aceeași străfulgerare de lumină, aceeași arsură agonizantă. Am fost aruncată în casă, unde prietenul meu David a venit în fugă la mine. Înainte să îmi pierd conștiința am fost sigură că o să mor.” – povestește Beth.
Fulgerele cauzează peste 4000 de decese în fiecare an la nivel internațional și, aparent, posibilitatea ca un american să fie lovit de un trăzent este de 1 la 700.000 (în timp ce în marea Britanie raportul este de 1 la 10 milioane).
”Însă nu am nicio idee care sunt statisticile pentru cei care sunt loviți de 2 ori și în aceeași zi la 1 an distanță. Din ceea ce știu eu … aceste statistici nu există.
Fulgerele nu au mai provocat aceleași răni ca prima dată și, pentru că eram încă în recuperare, medicii nu și-au putut da seama care este nivelul exact al efectelor acestui al doilea fulger. Zilele mele erau o constantă nesfârșită de programări medicale și de repetări ale exercițiilor de recuperare. Am trăit în frică, obsedată de nori, ploaie și fulgere, cercetând cerul în permanență.
La 4 luni după al 2-lea fulger am reușit să adun destulă putere ca să încep să merg cu un baston, iar David și cu mine am decis să ne căsătorim. În anul următor am avut un fiu, Casey. Iar după fiecare operație, după fiecare sesiune de reabilitare, ei au fost luminile fericirii care m-a pus pe picioare.
Au trecut 25 de ani de atunci și încă am dureri. Poate sună ciudat, însă cei care au suferit amputări știu despre ce vorbesc – durerea nu piere niciodată, pur și simplu trebuie să înveți să trăiești cu ea. În 2013 am scris o carte despre felul în care durerea poate fi folosită ca să te facă și mai puternic.
Fulgerele poate că mi-au schimbat viața în mod ireparabil, însă mi-au dat de asemenea un scop: să-i ajut pe alții”. – a mai spus Beth Peterson – femeia care a fost lovită de 2 ori de fulgere, dar a supraviețuit.
