Interceptarea zborului Ryanair s-a făcut în mod legal după o alertă cu bombă, au comunicat autoritățile din Belarus, respingând valul de critici al oficialilor europeni și americani, pe care îi acuză că politizează incidentul.
Mai mulți oficiali ai Uniunii Europene acuză regimul președintelui bielorus Aleksandr Lukașenko că au orchestrat întreaga operațiune, cu o falsă alertă cu bombă doar petru a-l reține pe jurnalistul Roman Protasevici, un critic vehement al președintelui.
„Nu există nicio îndoială că acţiunile organelor noastre competente au fost în conformitate cu regulamentele internaţionale”, a subliniat Ministerul Afacerilor Externe belarus pe site-ul său, respingând “acuzaţiile fără fundament” ale ţărilor europene şi acuzându-le că “politizează” incidentul, relatează AFP și Agerpres.
„Acest incident trebuie privind din punct de vedere al securităţii”, adaugă ministerul, cu referire la alerta cu bombă care a dus la aterizarea la Minsk, duminică, a zborului Ryanair ce venea dinspre Grecia în direcţia Lituania, două ţări membre ale UE.
Răspunzând acuzaţiilor „unor ţări şi structuri europene”, diplomaţia belarusă a denunţat „graba acestor declaraţii făţiş ostile”. „Există o dorinţă de a politiza, se aud acuzaţii fără fundament”, a mai afirmat Ministerul de Externe al Republicii Belarus.
Occidentul şi detractorii regimului lui Aleksandr Lukaşenko au estimat că este vorba de o deturnare de avion, unii vorbind chiar despre „terorism de stat”, menit să-l aresteze pe Roman Protasevici, 26 de ani, fost redactor-şef al unei influente mass-media belaruse, Nexta.
Avionul a fost interceptat cu puţin timp înainte de a intra în spaţiul aerian lituanian de către un MIG-29 al armatei belaruse, la ordinul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, cu argumentul unei alerte cu bombă, care s-a dovedit falsă.
Opozantul, considerat “terorist” de către autorităţile belaruse, a fost arestat pe aeroportul din Minsk.
Autorităţile belaruse şi numeroşi înalţi responsabili ai săi sunt ţinta unor sancţiuni europene în urma reprimării unei ample mişcări de contestare declanşate în august 2020 după realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.
