Deși sondajul prezentat astăzi ar părea că este despre departajările dintre Maia Sandu și Igor Dodon, amploarea propagării lui în presă finanțată de americani ne arată că la mijloc este un alt scop, și anume să i se demonstreze lui Andrei Năstase că el nu contează și nu mai are loc în politica națională.
Astfel, după ce în anul 2016 a fost fabricat un sondaj identic, în baza căruia Andrei Năstase a fost impus de americani să o lase pe Maia Sandu să candideze împotriva lui Igor Dodon, iată că și în 2020 se apelează la același instrument netransparent, fiind publicat un nou sondaj în toiul dezbaterilor aprinse dintre PPDA și PAS cu privire la desemnarea ”candidatului unic” pentru alegerile de la Hâncești.
Mai mult decât atât, sondajul de astăzi apare și ca un răspuns la declarația lui Andrei Năstase de ieri, precum că nu ar exclude candidatura sa la prezidențialele din toamnă, mai ales că a cedat în 2016, iar în acest an ar fi și rândul Maiei Sandu să cedeze în fervoarea lui.
Prin urmare, sondajul prezentat astăzi nu este despre Maia Sandu și Igor Dodon, dar este despre cum americanii au finanțat un nou studiu împotriva lui Andrei Năstase și PPDA, pentru a o ridica pe Maia Sandu pe piedestal și pentru a-l desconsidera pe liderul PPDA.
Colac peste pupăză, astăzi Maia Sandu a mers la Hâncești, să-și înregistreze candidata în alegerile parlamentare anticipate din circumscripția respectivă, dar fără un răspuns final din partea PPDA.
Ce ține de calitatea sondajului, este necesar să atragem atenția la cele scrise de doi specialiști în domeniu:
MIHAI BOLOGAN, CEO la iData – Date Inteligente:
O nouă inovație în materie de prezentare a datelor din sondaje: ești întrebat: în ce politician ai cea mai mare încredere, dar poți da până la 3 opțiuni. În mediu, un respondent a ales 1.6 opțiuni, adică din 2 respondenți, unul alegea un politician, altul – doi politicieni, iar răspunsurile s-au pus toate în aceeași oală și s-au calculat procente, chiar dacă preferințe unor respondenți erau clare și țineau de doar un politician, iar alții puteau alege 2 sau 3. Dpv statistic, importanța respondenților cu mai multe răspunsuri a crescut în eșantion și deja denaturează structura eșantionului, respectiv reprezentativitatea rezultatelor.
În niciun sondaj, compania iData – Date Inteligente nu a utilizat așa procedeu în adresa politicienilor, pentru a calcula nivelul de „cea mai mare încredere”. De fiecare dată solicitam fie un singur răspuns, fie întrebam nivelul de încredere în fiecare politician în parte și așa și prezentam datele. Uneori utilizam un alt procedeu: care ar fi al doilea politician sau dacă nu ar candida un anumit politician, pe cine altcineva ați vota și prezentam separat primul răspuns și al doilea. La întrebări sociale, pentru comoditate, când lucram cu o listă lungă de variante de răspuns, permiteam răspuns multiplu cu 3,5 sau chiar mai multe opțiuni posibile și arătam procentul din total pentru fiecare opțiune.
În rezultat, avem un 24% egal între Dodon Igor și Maia Sandu, ceea e un rezultat alterat de metodologia utilizată. Toate sondajele, inclusiv și BOP-ul făcut de noi arată o anumită diferență între cei doi politicieni, mai mică sau mai mare. O diferență care există și ar putea crește din moment ce dna Sandu nu mai deține o funcție publică înaltă.
Vorbind de această egalitate perfectă, parcă îmi aduce aminte de ceva…
Iată, de pildă, egalitatea perfectă într-un sondaj făcut de nu mai țin minte cine, care dădea exact același procent Maiei Sandu și lui Andrei Năstase. Ulterior, s-a mai făcut unul sau două sondaje care i-au dat un pic mai mult Maiei Sandu și de atunci cariera dlui Năstase s-a dus pe o pantă descendentă.
Un alt sondaj, exit-poll, arăta 37.1% la 37% în favoarea lui Ion Ceban față de Andrei Năstase.
Eu nu prea cred în egalitate sau diferențe de 0.1%, dar fiecare are dreptul să fie informat corect.
Pace tuturor.
PETRUȚI DORU, Director general IMAS:
Sondajul IRI (Magenta), atât de distribuit de membri unui partid politic și doar pentru această întrebare, ascunde cel puțin câteva lucruri la care e bine să vă gândiți:
toate sondajele publicate recent arată o diferență consistentă între Igor Dodon și Maia Sandu, indiferent de modul în care e măsurat acest lucru
iată cu ce “inovație” vine IRI (Magenta) solicitând prin textul întrebării un singur răspuns, dar înregistrând până la trei răspunsuri. De ce? Simplu – pentru a “umfla” rating-ul cuiva.
dacă tot s-a recurs la această “metodă”, de ce nu s-au prezentat rezultatele privind primul răspuns acordat la această întrebare?
cum e posibil ca în același sondaj toate clasamentele să fie dominate de PSRM și Dodon, iar la această întrebare diferența asta să nu se vadă?
Și ar mai fi niște întrebări: cum se întâmplă că după mulți ani sondajele IRI dintr-o dată nu mai “trag” într-un anumit partid și politician și și-au mutat ținta în 2020?
În context, membrii și liderii PPDA trebuie să fie atenți la aceste sondaje, iar în decurs de câteva zile ar trebui să aprobe un plan pe termen mediu și lung, pentru a evita dispariția în totalitate de pe scena politică, precum și să evite înghițirea formațiunii de către interesele PAS și ale Maiei Sandu.
Auto: Corneliu Gandrabur, gandrabur.md