Riscurile cu care s-au confruntat jurnaliștii care au relatat despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au rămas cea mai presantă problemă legată de siguranța jurnaliștilor în Europa în 2024, potrivit raportului anual al organizațiilor partenere ale Platformei Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și siguranței jurnaliștilor.
Raportul, intitulat „2024: Confruntarea presiunii politice, dezinformării și erodării independenței mass-media”, identifică, de asemenea, drept amenințări grave supravegherea digitală a jurnaliștilor și riscurile acesteia pentru confidențialitatea surselor, represiunea transnațională a jurnaliștilor – în special din Rusia și Belarus – și tendința de capturare a mass-media de către guverne în unele țări.
Raportul avertizează asupra amenințării în creștere reprezentate de dezinformare, inclusiv a conținutului generat de inteligența artificială și a propagandei de stat, utilizate pentru manipularea opiniei publice și subminarea jurnalismului independent.
Partenerii platformei propun o serie de recomandări, solicitând Consiliului Europei, Comisiei Europene și celor 46 de state membre ale Consiliului Europei o protecție juridică mai solidă pentru jurnaliști, măsuri de combatere a dezinformării și măsuri împotriva capturării mass-media și supravegherii. Aceștia îndeamnă guvernele și instituțiile să protejeze libertatea presei prin reforme politice, transparență și măsuri mai puternice împotriva amenințărilor și hărțuirii.
În 2024, partenerii platformei au publicat 266 de alerte privind atacuri fizice, intimidare, detenție, impunitate și alte acțiuni restrictive – ușor sub nivelul din 2023 (285), dar semnificativ peste nivelurile de dinaintea pandemiei COVID-19.
Țările cu cel mai mare număr de alerte au fost:
• Ucraina (40) – majoritatea legate de teritoriile ocupate de Rusia sau atribuite forțelor ruse,
• Rusia (32),
• Turcia (28),
• Serbia (20),
• Georgia (18) – care a înregistrat cea mai mare creștere a alertelor (de peste trei ori față de anul precedent), în principal din cauza atacurilor asupra jurnaliștilor în timpul protestelor pro-UE.
Au fost raportate 78 de alerte privind atacuri asupra siguranței fizice și integrității jurnaliștilor, față de 52 în 2023, inclusiv decesele jurnalistei ucrainene Viktoria Roșcina, în timp ce se afla în custodia rusă, ale consilierului pentru siguranță al Reuters Ryan Evans și ale jurnalistului kazah Aidos Sadîkov. Exceptând actele de război cauzate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, majoritatea agresiunilor fizice asupra jurnaliștilor au fost legate de acoperirea mediatică a demonstrațiilor publice și a alegerilor.
La 31 decembrie 2024, 159 de jurnaliști erau deținuți în întreaga Europă, dintre care:
• 44 în Belarus,
• 30 în Azerbaidjan,
• 29 în Rusia (în plus, 28 în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina),
• 27 în Turcia,
• 1 în Georgia.
Deși amenințările juridice abuzive împotriva mass-media și a jurnaliștilor au continuat să fie un motiv de îngrijorare, partenerii platformei salută adoptarea de către Consiliul Europei a unei recomandări privind combaterea proceselor strategice împotriva implicării publice (SLAPPs), adoptarea Legii europene privind libertatea mass-media (EMFA) și punerea în aplicare a directivei UE anti-SLAPP, având încredere că acestea vor contribui la crearea unui mediu mai favorabil pentru libertatea presei.
În aprilie 2025, Platforma pentru siguranța jurnaliștilor va marca 10 ani de existență. De la lansarea sa în 2015 și până la 31 decembrie 2024, platforma a înregistrat aproximativ 2.000 de alerte.
Raportul anual al platformei acoperă cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum și Rusia (după excluderea sa din Consiliul Europei în 2022) și Belarus.
Despre Platforma Consiliului Europei pentru protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor
Platforma a fost înființată de Consiliul Europei în 2015, în cooperare cu ONG-uri internaționale de prestigiu din domeniul libertății de exprimare și asociații de jurnaliști, pentru a furniza informații care să servească drept bază pentru dialogul cu statele membre privind posibile măsuri de protecție sau remediere.
Cei 15 parteneri ai platformei sunt:
• Federația Europeană a Jurnaliștilor,
• Federația Internațională a Jurnaliștilor,
• Asociația Jurnaliștilor Europeni,
• ARTICLE 19,
• Reporteri fără Frontiere,
• Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor,
• Index on Censorship,
• Institutul Internațional de Presă,
• Institutul Internațional pentru Siguranța Presei,
• Rory Peck Trust,
• Uniunea Europeană de Radio și Televiziune,
• PEN International,
• Centrul European pentru Libertatea Presei și a Mass-Mediei,
• Free Press Unlimited,
• Fundația „Justice for Journalists”.