Procuratura Generală a răspuns acuzațiilor deputatului Olesea Stamate, președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, care a criticat faptul că mai mulți procurori anticorupție au rămas fără mandate ca urmare a aplicării retroactive a unei modificări legislative.
Potrivit Procuraturii Generale, Comisia condusă de Stamate a promis că va elimina orice ambiguitate din legea adoptată, însă în cele din urmă nu s-au efectuat precizări juridice, iar instituția s-a regăsit în situația de a executa legea așa cum a fost votată.
”Prin Legea nr.200/2023 pentru modificarea unor acte normative (îmbunătățirea mecanismului de selecție, evaluare și răspundere disciplinară a procurorilor), inter alia, a fost modificat și alineatul (2) al articolului 54 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, în special fiind micșorată perioada pentru care poate fi delegat un procuror de la 24 luni la 12 luni.
Totodată, articolul 54 a fost completat cu alineatul (3/1)cu următorul cuprins: „(3/1) Delegarea se dispune ținând cont de motivele pe care se întemeiază propunerea delegării, de specializarea procurorului, de situația privind funcțiile ocupate, funcțiile vacante sau temporar vacante și cele care urmează a deveni vacante atât la procuratura de la care se solicită delegarea, cât și la cea unde se propune delegarea, precum și de datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de lucru și sarcina de muncă efectivă ale procurorului. Procurorul poate fi delegat doar dacă întrunește condițiile necesare pentru numirea în funcția de procuror în procuratura la care urmează a fi delegat.”.
În dispozițiile finale și tranzitorii din Legea nr.200/2023 (Articolul VI alineatul (16)) este indicat că prevederile de la art. II pct. 10 în partea ce modifică alin. (2) de la art. 54 nu se aplică în privința procurorilor care au fost delegați până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Potrivit art. 48 alin. (1) din Legea 100/2017 cu privire la actele normative: „Dispozițiile tranzitorii ale actului normativ cuprind măsurile ce se instituie cu privire la continuarea raporturilor juridice născute în temeiul vechilor reglementări care urmează a fi abrogate sau înlocuite de noul act normativ”.
Astfel, legiuitorul în dispoziții finale și tranzitorii s-a referit doar la modul de aplicare a modificărilor instituite la alin.(2) de la art.54 (ce se referă la perioada pentru care poate fi delegat procurorul), iar lipsa unor reglementări cu referire la modul de aplicare a alineatul (3/1) al articolului 54 (care instituie anumite condiții necesare a fi întrunite pentru delegarea procurorilor) ar putea condiționa interpretarea deficitară a legii.
De menționat că, problematica aplicabilității modificărilor la Legea 3/2016 cu privire la Procuratură în partea delegării procurorilor la procuraturile specializate sau Procuratura Generală a fost menționată în cadrul consultărilor publice organizare de Comisia juridică, numiri și imunități din data de 13.06.2023.
Astfel, în cadrul consultărilor publice evocate supra reprezentanții Procuraturii au menționat faptul că, potrivit proiectului de lege, după intrarea în vigoare a modificărilor Legii 3/2016 vor fi sistate delegările mai multor procurori din procuraturile specializate fapt ce va condiționa creșterea volumului de lucru per procuror, or, în cadrul Comisiei s-a menționat că, în Legea de modificare a Legii 3/2016, la compartimentul „dispoziții finale și tranzitorii” vor fi făcute precizări pentru excluderea dubiilor și neclarităților în partea ce ține de delegarea procurorilor (art. 54 alin. (3/1) Legea 3/2016 actual).
Având în vedere lipsa clarității prevederilor legale nominalizate supra, în vederea excluderii unei aplicări neuniforme a prevederilor art.54 alin.(3/1) din Legea 3/2016 în redacția Legii 200/2023 pentru modificarea unor acte normative, care poate afecta buna desfășurarea a urmăririi penale în diverse cauze penale din gestiunea Procuraturii, a fost luată decizia sistării delegărilor în privința procurorilor care nu îndeplinesc condițiile necesare pentru numirea în funcție de procuror în procuratura în care erau delegați”, este reacția PG.
”Interesantă abordare a procuraturii generale privind retroactivitatea legii.
Principiul general al legii este neretroactivitatea, cu excepția prevăzută tot de lege- legea penală mai blândă, are caracter retroactiv.
Procuratura spune ca a sistat delegarea unor procurori din procuratura anticorupție deoarece aceștia nu au 4 ani experiență, prevăzuți în noile reglementări, ca fiind obligatorii pentru a fi delegați în procuratura specializată.
Aceștia au fost delegați în baza legii anterioare, deci criteriile prevăzute în legea de modificare se aplică delegărilor care se vor face de acum încolo.
O situație ipotetică, pe care v-o propun spre analiză. Dacă noi am modifica acum legea, și am zice ca procurorul șef anticorupție trebuie obligatoriu sa dețină experiență de procuror în Republica Moldova și nu în străinătate, conform logicii procuraturii generale, ar trebui sistat și mandatul actualului șef al Procuraturii Anticorupție? Răspunsul este evident: NU. Mandatul a început în cadrul anumitor reglementări legale, iar modificarea legii nu are efect asupra drepturilor căpătate în baza legii în vigoare la momentul apariției acestor drepturi.
Or tocmai pentru asta și există principiul neretroactivității legii – pentru a asigura stabilitatea raporturilor juridice și previzibilitatea”, este declarația Olesei Stamate.