Creștinii ortodocși sărbătoresc Învierea Domnului în fiecare an la o dată diferită, în funcție de un set de reguli stabilite încă din anul 325, în cadrul Sinodului de la Niceea. Spre deosebire de Crăciun, care are o dată fixă, Paștele este o sărbătoare mobilă, influențată de ciclurile astronomice și tradițiile bisericești.
Conform regulii stabilite la Sinod, Paștele trebuie celebrat în prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară, dar nu înaintea Paștelui evreiesc (Pesah). Această formulă a fost menită să reflecte corect succesiunea evenimentelor biblice.
Diferențele dintre Paștele ortodox și cel catolic apar, în principal, din cauza calendarelor utilizate. Biserica Ortodoxă se bazează pe calendarul iulian, în timp ce Biserica Romano-Catolică și confesiunile protestante folosesc calendarul gregorian. Diferența de 13 zile între cele două sisteme face ca sărbătoarea să cadă, de cele mai multe ori, în zile diferite.
Pentru ortodocși, echinocțiul de primăvară este considerat pe 21 martie în calendarul iulian, adică 3 aprilie în cel gregorian. De aici și diferențele în calculul datei Paștelui, care poate varia între 4 aprilie și 8 mai.
În acest an, o coincidență rară aduce laolaltă toate condițiile pentru ca Paștele să fie sărbătorit simultan de către ortodocși și catolici, în 20 aprilie.
Astfel, chiar dacă regula de calcul este identică, aplicarea ei în sisteme calendaristice diferite face ca data Paștelui să varieze de la an la an, ilustrând diversitatea tradițiilor creștine și complexitatea calendaristică a celei mai importante sărbători din an.