Republica Moldova se află astăzi în centrul unei lupte intense între Rusia și Occident, având un rol strategic crucial în echilibrul geopolitic est-european. O analiză a Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței (IEACR) subliniază transformarea acestei țări dintr-un stat considerat până de curând „periferic” într-un subiect de importanță esențială pentru ambele tabere, odată cu invazia rusă asupra Ucrainei în 2022.
O schimbare de paradigmă în atenția Occidentului
Până în 2022, Republica Moldova era privită de Occident prin prisma stabilității, fără a fi considerată o prioritate pentru integrarea în structurile occidentale. Deși se depuneau eforturi pentru susținerea democratică și economică a țării, interesul major lipsea, iar Moldova era văzută mai degrabă ca un stat tampon. În schimb, invazia Ucrainei a adus schimbări profunde în abordarea occidentală, Moldova devenind brusc importantă în noul context de securitate. Occidentul a realizat necesitatea de a sprijini mai activ aspirațiile europene ale țării, nu doar pentru binele acesteia, ci și pentru stabilitatea flancului estic al Uniunii Europene.
Potrivit IEACR, această schimbare vine târziu, iar lipsa unei atenții constante din partea Occidentului ar putea influența desfășurarea actualei „lupte pentru mințile și inimile moldovenilor” dintr-o poziție de inferioritate. În schimb, Rusia a menținut un interes constant față de Moldova, având o prezență activă și bine organizată în viața politică și economică a țării, acțiuni ce au variat de la regizarea conflictului transnistrean și impunerea neutralității permanente până la presiuni economice directe, cum ar fi embargoul din 2004 și șantajul energetic. Fiecare dintre aceste acțiuni a urmărit un scop comun – împiedicarea Moldovei de a se apropia de Occident.
Rusia și strategia „țărușului de siguranță” în Moldova
Pentru Rusia, Republica Moldova reprezintă o piesă vitală în strategia de securitate regională. Kremlinul nu dorește ca Moldova să se desprindă din sfera sa de influență și să se apropie de structurile occidentale, considerând că o eventuală integrare a Moldovei în Uniunea Europeană ar putea produce un efect de domino în fostele republici sovietice. În analiza IEACR se subliniază că încă din 1992, Moscova a creat și întreținut conflictul transnistrean cu scopul de a folosi Moldova ca un „țăruș de siguranță” care să împiedice fragmentarea fostului imperiu sovietic pe direcția vestică. Importanța Moldovei în strategia Rusiei derivă nu atât din resursele sau puterea sa internă, cât din poziția sa geografică și rolul de barieră naturală între Ucraina și Occident.
În plus, Moscova a menținut o prezență puternică și diversificată în Republica Moldova prin mijloace economice, diplomatice și mediatice, adaptându-și strategia în funcție de vulnerabilitățile politice și sociale ale țării. Spre exemplu, Rusia a recurs în mod repetat la embargouri comerciale și la șantaj energetic, inclusiv în perioada 2021-2023, pentru a exercita presiuni asupra guvernării de la Chișinău. Aceste manevre sunt parte a unei strategii mai ample de a împiedica aspirațiile occidentale ale Moldovei și a o menține într-o stare de dependență față de Rusia.
Occidentul și redescoperirea Moldovei ca partener strategic
În contrast, Occidentul a realizat cu oarecare întârziere importanța strategică a Republicii Moldova și potențialul acesteia de a deveni o „vitrină de succes” pentru alte foste republici sovietice. În condițiile războiului din Ucraina, Occidentul vede integrarea Moldovei în Uniunea Europeană ca o măsură de securizare a flancului estic și un pas către crearea unei zone de stabilitate economică și democratică în apropierea granițelor sale. Potrivit IEACR, în cazul unei reușite, transformarea Moldovei ar putea reprezenta un exemplu de prosperitate și stabilitate pentru alte state din spațiul ex-sovietic, oferind o alternativă atractivă la influența Rusiei.
Această schimbare de perspectivă occidentală nu este doar o măsură defensivă, ci și o formă de promovare a modelului occidental (strategic advocacy). În timp ce Rusia a creat și menținut probleme în Republica Moldova pentru a descuraja integrarea sa, Occidentul consideră acum că succesul Moldovei poate demonstra și altor foste republici sovietice avantajele apropierii de Uniunea Europeană. În plus, Moldova devine un element-cheie în lanțul de securitate care sprijină Ucraina în efortul său de a se apăra de agresiunea rusă.
Contextul alegerilor prezidențiale și miza geopolitică
Analiza IEACR menționează că actualele alegeri prezidențiale din Moldova sunt puternic influențate de acest context geopolitic, atât Rusia, cât și Occidentul fiind interesate de rezultatul lor. În timp ce Occidentul susține o direcție pro-europeană transparentă și favorabilă cetățenilor, Rusia urmărește să-și mențină influența, folosindu-se de rețelele sale istorice și de resursele de manipulare pe care le are în regiune. Prezența activă a Rusiei în viața politică a Moldovei îi permite să aibă un avantaj în această luptă, cunoscând vulnerabilitățile sociale și politice ale țării și apelând la o serie de instrumente subtile de influențare.
În concluzie, pentru Rusia, pierderea influenței asupra Moldovei ar reprezenta un risc major, afectându-i autoritatea și capacitatea de a controla alte foste republici sovietice. Moscova se teme de efectul de domino pe care l-ar putea provoca succesul unei Moldove democratice și pro-europene, impactul fiind resimțit direct și în Ucraina, care își intensifică relațiile cu Occidentul.
O oportunitate istorică pentru Moldova, dar pe termen limitat
Potrivit IEACR, Moldova are astăzi o fereastră de oportunitate unică de a-și asigura un viitor european și de a ieși de sub influența Rusiei. Totuși, această oportunitate este limitată în timp, deoarece evoluțiile geopolitice din regiune se pot schimba în următorii ani. Moldova se află acum la intersecția dintre două mari civilizații, cea occidentală și cea slavono-ortodoxă, iar decizia pe care o va lua în următorii ani va avea implicații majore asupra viitorului său.
Astfel, Moldova este într-o cursă contra cronometru pentru a valorifica sprijinul occidental și a-și stabili o direcție clară în favoarea integrării europene. După această perioadă critică, importanța sa strategică ar putea scădea, lăsând-o vulnerabilă în fața unei eventuale reașezări a influenței rusești. Conform IEACR, succesul Moldovei în această etapă ar avea un impact dublu: ar slăbi puterea de influență a Rusiei în regiune și ar deschide calea unor relații mai solide între Europa și statele din flancul estic.
Concluzii și implicații
Institutul IEACR concluzionează că miza în jurul viitorului Republicii Moldova este mai mare ca niciodată. Într-o perioadă în care ordinea geopolitică globală se reconfigurează, Moldova se poate transforma într-un exemplu de succes care să atragă alte state din spațiul ex-sovietic către modelul european. Totuși, dacă Moldova nu reușește să capitalizeze pe acest moment favorabil, influența Rusiei ar putea reveni, punând sub semnul întrebării viitorul democratic al țării.
Astfel, viitorul geopolitic al Moldovei depinde de alegerile sale și de modul în care își gestionează relațiile internaționale. Occidentul vede Moldova ca o parte esențială a securității europene, iar pentru Rusia, Moldova rămâne un teren strategic prin care poate bloca extinderea influenței occidentale în regiune. Potrivit experților IEACR, succesul integrării europene a Moldovei ar putea avea efecte semnificative asupra arhitecturii de securitate din Estul Europei, influențând nu doar soarta Chișinăului, ci și cea a altor state post-sovietice care se află sub presiunea Kremlinului.
În acest context tensionat, Moldova se află în fața unor provocări complexe, într-un mediu de securitate marcat de instabilitate regională și de competiția între Est și Vest. Alegerile prezidențiale recente reprezintă doar un episod al acestei lupte continue, dar miza este imensă: pentru Occident, Moldova poate deveni un exemplu de transformare democratică și economică, demonstrând avantajele apropierii de Uniunea Europeană. În schimb, pentru Rusia, pierderea Moldovei ar însemna un pas înapoi în influența sa regională și o lovitură adusă strategiei de menținere a unei „zone tampon” care să prevină extinderea Europei și NATO spre Est.
În concluzie, IEACR avertizează că Republica Moldova traversează o perioadă de cotitură istorică. Țara are în față o oportunitate unică de a-și decide destinul și de a alege drumul pe care îl va urma în următoarele decenii. Alegerea nu este doar una între Est și Vest, ci și între stabilitate și influență străină, între un viitor al prosperității economice și al integrării europene sau o întoarcere sub controlul și presiunile Kremlinului. Viitorul Moldovei este, așadar, incert, dar decizia de a valorifica această oportunitate depinde de cetățenii săi și de conducerea politică, în fața unei fereastre de timp limitate care, odată închisă, ar putea să nu se mai deschidă curând.