Economic

S-au împlinit 5 ani de la semnarea Acordului de Liber Schimb: exporturile Moldovei spre UE au crescut cu 1,5 mlrd USD

Pinterest LinkedIn Tumblr

După 5 ani de implementare a Acordului de Liber Schimb, Expert Grup constată cu fermitate impactul pozitiv al acestuia. În perioada 2015-2018, exporturile totale au crescut cu 1,5 miliarde USD, sau cu 34% față de 4 ani de până la semnarea Acordului (2011-2014). Acest fapt a permis compensarea pierderilor de pe piața CSI. Drept rezultat, Uniunea Europeană a devenit principala piață de desfacere pentru exportatorii moldoveni. Circa 40% din această creștere se datorează în mod exclusiv Acordului de Liber schimb, alți factori fiind dinamica economică din România și Germania, importurile din UE, efectul inerțial sezonier. Astfel, efectul net al Acordului a constituit circa 600 milioane USD, scrie Deschide.md. 

Exporturile de produse agroalimentare au beneficiat mai mult de DCFTA (Acordul de Liber Schimb) în comparație cu cele de produse industriale. În 2015-2018, exporturile de produse agroalimentare au crescut cu 820 milioane USD față de 2011-2014 (+52%), în timp ce exporturile de produse industriale au crescut cu 761 milioane USD sau cu 26%, în aceeași perioadă. Totodată, impactul net al DCFTA asupra exporturilor de produse agroalimentare a fost de circa 3 ori mai mare față de impactul asupra exporturilor de produse industriale (475 milioane USD față de 128 milioane USD). Aceasta a spulberat definitiv temerile privind potențialul impact negativ al liberalizării comerțului cu UE asupra sectorului agroalimentar, care este mai puțin competitiv. Cauza ține, pe de o parte, de efectul marginal mai sporit al DCFTA asupra exporturilor de produse agroalimentare, în timp ce comerțul cu produsele industriale deja era aproape în totalitate liberalizat până la intrarea în vigoare a DCFTA; pe de altă parte, existența perioadelor de tranziție pentru cele mai vulnerabile sectoare agroalimentare autohtone a permis evitarea unui șoc competitiv asupra producătorilor autohtoni în rezultatul liberalizării comerțului cu UE.

Comerțul dintre Moldova și Uniunea Europeană a devenit mult mai echilibrat grație creșterii rapide a exporturilor pe piața UE și reducerii importurilor de produse industriale din UE. Nivelul de acoperire a importurilor cu exporturi a crescut vizibil de la 47% în medie din 2011-2014 la media de 66% din 2015-2018, în timp ce acest indicator a scăzut dramatic în cazul comerțului cu CSI, iar în raport cu alte state – a crescut de două ori mai lent. Prin urmare, DCFTA a contribuit la atenuarea presiunilor asupra balanței comerciale și, respectiv, asupra contului curent, fiind un element important care securizează stabilitatea macrofinanciară a țării.

Pe lângă performanțele pozitive ale comerțului extern în contextul DCFTA, există îngrijorări privind concentrarea exporturilor fapt ce denotă riscuri privind durabilitatea creșterii de până acum și carențe privind competitivitatea producătorilor autohtoni. În pofida creșterii impresionante a exporturilor, constatăm că peste jumătate din exporturile de produse industriale sunt orientate pe o singură piață (România), iar peste jumătate din exporturile de produse agroalimentare sunt orientate doar pe 3 piețe (România, Italia și Marea Britanie). Problema concentrării ține și de structura produselor exportate, iar pe parcursul implementării DCFTA acest nivel de concentrare a crescut. Aceasta relevă o serie de riscuri evidente care derivă din dependența exporturilor de cererea de pe câteva piețe din UE, precum și scoate în evidență nivelul scăzut al competitivității producătorilor autohtoni.

Îngrijorările privind competitivitatea scăzută a producătorilor autohtoni sunt confirmate și de nivelul scăzut de sofisticare tehnologică a exporturilor moldovenești pe piața UE.Astfel, dacă analizăm top-15 categorii de produse exportate (la nivel de 4 cifre, conform clasificării HS) agroalimentare și industriale, care constituie peste 90% din totalul exporturilor spre UE, circa ¾ din totalul exporturilor de produse agroalimentare sunt produse primare, cu un nivel minim sau zero de procesare (produse primare), iar absolut toate produsele industriale exportate sunt low tech (conform clasificării WITS a Băncii Mondiale). Mai mult decât atât, în cazul exporturilor de produse agroalimentare, în pofida creșterilor impresionante a exporturilor de produse primare (ex: semințe de floarea soarelui, grâu sau fructe), au scăzut exporturile de produse cu un nivel mai avansat de procesare (uleiuri din semințe de floarea soarelui, sucuri de fructe sau produse de panificație și patiserie). În cazul exporturilor de produse industriale, peste jumătate din acestea nu poartă originea Republicii Moldova din cauza unui nivel insuficient de procesare, fiind catalogate drept re-exporturi. Este cazul în special a cablurilor electrice pentru industria automotive și a articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte. Prin urmare, în pofida evoluțiilor pozitive din punct de vedere a volumelor de exporturi, constatăm o contribuție mai curând limitată a acestora la generarea de valoare adăugată brută în economie, precum și carențe semnificative de competitivitate.

Pentru următorii 5 ani, politicile publice în contextul implementării DCFTA trebuie să țintească 2 priorități strategice privind creșterea cantitativă și calitativă a exporturilor pe piața UE. Dinamica și structura exporturilor Moldovei pe piața UE din ultimii ani denotă faptul că primele efecte ale DCFTA s-au propagat mai mult prin intermediul eliminării barierelor tarifare (eliminarea taxelor vamale și aplicarea contingentelor tarifare) și mai puțin prin intermediul investițiilor și competitivității. Prin urmare, în lipsa valorificării mai plenare a oportunităților DCFTA și a unor schimbări sistemice și structurale mai profunde, beneficiile DCFTA observate până acum ar putea avea un caracter temporar, iar carențele fundamentale de competitivitate a producătorilor autohtoni ar putea perpetua. În acest context, politicile publice ar trebui să țintească pentru următorii 5 ani două priorități strategice: (i) asigurarea continuității și ireversibilității creșterii cantitative a exporturior pe piața UE; și (ii) sporirea calității exporturilor pe piața UE prin creșterea diversificării și valorii adăugate generate de acestea pentru economie.

loading...

Comments are closed.