Guvernul a avizat astăzi negativ propunerile legislative care se referă la reducerea numărului de deputați de la 101 la 61, dar și la posibilitatea revocării legislatorilor dacă aceștia nu își îndeplinesc obligațiile, transmite Ziarul Național.
Proiectele de legi au fost elaborare după referendumul consultativ inițiat de PDM, desfășurat pe 24 februarie curent, odată cu alegerile parlamentare. Rezultatele plebiscitului au arătat că majoritatea populației susține reducerea numărului de deputați până la 61 și revocarea acestora, în cazul în care nu-și îndeplinesc obligațiunile.
Guvernul susține că în Constituția R. Moldova este stipulat că Parlamentul este format din 101 deputați, iar la stabilirea numărului actual de parlamentari s-a ținut cont de factori precum mărimea statului, numărul populației, forma de guvernământ, structura de stat, numărul de unități administrativ-teritoriale și de statele cu populații similare.
„În opinia Guvernului, propunerea legislativă vizând reducerea numărului de deputați de la 101 la 61 deputați, prin modificarea Constituției Republicii Moldova, nu este judicioasă, având în vedere că nota informativă nu conține informații în privința aspectelor care ar justifica necesarul numărului de 61 deputați. În legătură cu propunerile legislative care vizează reducerea numărului de deputați, este necesar a analiza dacă prin aplicarea acestora se va asigura eficientizarea activității Parlamentului, funcționalitatea organelor sale de lucru și ale serviciilor proprii ale acestora”, argumentează Guvernul.
În cazul posibilității de a revoca deputații, Guvernul face trimitere la Comisia de la Veneția care a estimat că posibilitatea revocării deputaților de către alegători sau de către partide este „incompatibilă cu doctrina tradițională și general acceptată a democrației reprezentative” și „contrară normelor europene”.
Menționăm că, potrivit Curții Constituționale, efecte juridice obligatorii produc doar referendumurile constituționale și cele legislative, nu și cele care au un caracter consultativ. Ca urmare a organizării referendumului consultativ, autoritățile pot lua cunoștință de opinia poporului cu privire la o problemă de interes național în care a fost consultat, fără a avea însă vreo obligație juridică.