Sindromul Stockholm descrie comportamentul unei victime răpite sau captive care, în timp, începe să își simpatizeze răpitorul. Persoanele captive încep prin a se identifica cu răpitorii, ca un mecanism defensiv, din teama de violență. Micile semne de bunătate venite din partea răpitorului sunt amplificate, deoarece într-o situație de captivitate, lipsa perspectivelor este prin definiție imposibilă. Încercările de evadare sunt și ele percepute drept o amenințare, întrucât, într-o tentativă de evadare, există marele risc ca cel răpit să fie afectat și rănit.
Drept consecință, victima devine hiper-vigilentă în privința nevoilor răpitorului și neștiutoare în privința propriilor nevoi. Separarea de răpitor devine tot mai grea pentru victimă, pentru că astfel ar pierde singura relație pozitivă formată – cea cu răpitorul.
Asemenea exemple avem și în politica de la Chișinău. Cele mai interesante cazuri sunt cele care reflectă relația dintre descendenții familiilor de deportați de către regimul comunist și comunismul propriu-zis sau dragostea de astăzi față de Rusia.
Zinaida Greceanîi s-a născut la data de 7 februarie 1956, în satul Metalist din regiunea Tomsk, URSS. Părinții ei proveneau din satul Cotiujeni, raionul Briceni și fuseseră deportați de către regimul comunist din RASSM în lagărul din regiunea Tomsk (Siberia) din motive confesionale. A fost prim ministru al Republicii Moldova pe vremea regimului comunist al lui Vladimir Voronin. A fost președinte al Parlamentului. Acum e deputat. Apartenență politică: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.
Dumitru Diacov s-a născut pe 10 februarie 1952, Kargapolie, regiunea Kurgan, URSS, într-o familie de deportați. În perioada 1977-1979, este secretar la Comitetul de Komsomol a Comitetului de Stat pentru Radio și Televiziune, apoi devine instructor pentru ideologie la Comitetul Central al Organizaței de Komsomol din Moldova. Între anii 1981–1984, Dumitru Diacov lucrează ca șef de departament la Comitetul Central al Organizaței de Komsomol din Moldova. Din anul 1984 a fost corespondent în RSS Moldovenească al cotidianului moscovit Komsomolskaya pravda (pe atunci organ oficial al tineretului comunist din URSS). Sosește apoi la Moscova, în calitate de consilier al Secretarului Comitetului Central al Organizației de Komsomol din URSS (Moscova) (1986-1988). În perioada 1989 – 1993, a fost șeful biroului Agenției de Știri TASS în România, la București. În anul 1993 revine în Republica Moldova, activînd timp de un an în calitate de consilier și șef al Departmentului Politic al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova. În anul 1994, Dumitru Diacov este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Democrat Agrar din Moldova. În întreaga sa carieră politică, Dumitru Diacov a fost un înflăcărat luptător împotriva valorilor românești, astfel punând umărul în 1994 la introducerea ”limbii moldovenești” în Constituție și la înclocuirea imnului de stat ”Deșteaptă-te, române!” cu ”Limba noastră”. Actuala apartenență politică: Partidul Democrat Modern din Republica Moldova.
Bogdan Țîrdea (în actele de naștere scris Bogdat) s-a născut la 23 iulie 1974, în Semipalatinsk, Kazahstan, la fel într-o familie de deportați. Este unul dintre cei mai aprigi promotori ai moldovenismului sovietic în materie de istorie, cultură și limbă. Este coordonatorul unor centre propagandistice rusești la Chișinău. Amuzant este că deși se declară un antiromân convins, Țîrdea a absolvit Școala Națională de Științe Politice și Administrative la București. Apartenență politică: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.
Un caz interesant este și cel al fostului președinte al Republicii Moldova, și el deputat în actuala legislatură.
Vladimir Voronin (având la naștere numele de Bujeniță) s-a născut la 25 mai 1941 în satul Corjova din stînga Nistrului, aflat pe atunci în RSS Moldovenească. Mama sa, Palagheia Sârbu, era fiica lui Isidor Sârbu, refugiat în România din calea forțelor sovietice. Tatăl său, Nicolae Bujeniță, la fel român de origine, a murit la începutul celui de-al doilea război mondial. Vladimir Voronin a fost crescut și educat de tatăl vitreg, care era un susținător al comunismului și care era întărit în funcția de colectivizare de către forțele comuniste raionale. În ce s-a transformat micuțul Vladimir, știm cu toții. Apartenență politică: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova.
Una dintre teoriile menite să explice sindromul Stockholm este teoria disonanței cognitive. Aceasta descrie că oamenii, în genere, nu pot sta nefericiți pentru perioade lungi de timp, și atunci când oamenii sunt răpiți sau agresați pentru o perioadă lungă de timp, o să fie nefericiți pentru toată acea perioadă sau vor ajunge să îi complacă pe răpitori și se vor identifica cu ei. Astfel, după cum puteți remarca, stimați cititori, cazurile descrise de mine mai sus se incadrează perfect în această teorie.
Dragoș Galbur, președintele PNM