Politic

Top 10 lideri de partid transfugi!

Pinterest LinkedIn Tumblr

Oportunismul este ceea cu ce se asociază pentru mulți cetățeni ai Republicii Moldova și nu doar, politica. Traseismul politic este una din formele de manifestare a oportunismului.

Din acest motiv am decis să facm un top al politicienilor care au părăsit partidul care i-a consacrat pentru a-și face un alt partid. Din motiv că traseiști, din păcate avem foarte mulți, am decis să includem în top doar politicieni care conduc partide la momentul scrierii acestui articol.

1. Maia Sandu, președintele Partidului „Acțiune și Solidaritate”

Unul din cei mai influenți și mai populari politicieni din Republica Moldova la momentul de față. Din 24 iulie 2012 până 30 iulie 2015 a fost ministru al Educației în Republica Moldova, din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova, condus de Vlad Filat. Totuși, în campania electorală prezidențială, Maia Sandu a negat că ar fi aderat la PLDM. Chiar dacă există imagini video când pe 7 septembrie 2014, în cadrul unui miting organizat de Partidul Liberal Democrat din Moldova, Maia Sandu a declarat că aderă la partid (împreună cu Natalia Gherman), iar ulterior, în cadrul unei emisiuni televizate declara că „În campania electorală din 2014, obiectul meu a fost să adun voturi pentru PLDM și cred că acest lucru mi-a reușit.”.

Maia Sandu a fost ministru al Educației în cadrul a 4 guverne cu prim-miniștri exponenți ai PLDM: Vlad Filat, Iurie Leancă, Vlad Filat și Natalia Gherman.

La 15 mai 2016, Maia Sandu devine președintele Partidului Acțiune și Solidaritate. PAS este un partid politic care promovează doctrina liberalismului social.

2. Iurie Leancă, președintele Partidului Popular European din Moldova

Iurie Leancă a devenit membru PLDM în 2009, fiind prezentat presei pe 28 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă. În același an, pentru o scurtă perioadă de timp a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, după care și-a depus mandatul în favoarea funcției de ministru.

Din 2009 până în 2013 a fost prim-viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova. La 23 aprilie 2013 a fost numit prim-ministru interimar al Republicii Moldova prin decretul Președintelui Nicolae Timofti. Inițial, după 25 aprilie 2013, a asigurat interimatul postului de premier interimar. A fost propus de PLDM pentru un mandat întreg de șef al executivului, iar la 15 mai 2013 a fost desemnat prim-ministru. La 26 februarie 2015, Iurie Leancă a anunțat că se retrage din Partidul Liberal Democrat din Moldova.

La data de 26 iulie a aceuluiași 2015, are loc formarea Partidului Popular European din Moldova. Calitatea de preşedinte al Partidului Popular European este exercitată de Iurie Leancă.

3. Zinaida Greceanîi, președinte al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova

Zinaida Greceanîi a fost membru Comsomolului și PCUS.

Zinaida Greceanîi a fost membră a fracțiunii Partidului Comuniștilor din Republica Moldovaîn Parlamentul Republicii Moldova. În anul 2000, a fost numită în funcția de viceministru al finanțelor, iar apoi în anul 2001 devine prim-viceministru al finanțelor.

La data de 8 februarie 2002, prin Decret al Președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, este numită în funcția de ministru-interimar al finanțelor, iar la 26 februarie 2002 devine ministru al finanțelor.

În baza votului de încredere acordat de Parlament, prin Decret al Președintelui Republicii Moldova, la data de 19 aprilie 2005, Zinaida Greceanîi este numită în funcția de ministru al finanțelor în al doilea guvern format de către Vasile Tarlev. După demisia guvernului condus de Vasile Tarlev, Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a semnat la data de 21 martie 2008 un decret privind desemnarea doamnei Zinaida Greceanîi în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

Pe 4 noiembrie 2011, Zinaida Greceanîi împreună cu Igor Dodon și Veronica Abramciuc au părăsit fracțiunea PCRM din parlament formând «Fracțiunea deputaților neafiliați». Ulterior ei au aderat la Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).

La 18 decembrie 2016, Zinaida Greceanîi a fost aleasă președinte al PSRM la Congresul al 14-lea al partidului, declanșat dupa ce Igor Dodon a câștigat alegerile prezidențiale și a demisionat din partid.

4. Vitalia Pavlicenco, președintele Partidului Național Liberal

Vitalia Pavlicenco a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, legislatura 1998–2001, din partea Partidului Forțelor Democratice, Secretar al Comisiei pentru securitatea statului și ordinea publică, vicepreședinte al Comisiei pentru Buget și Finanțe, membră a grupului parlamentar delegat la Adunarea Parlamentară NATO (membră a Comisiei economice și Comisiei pentru securitate), membră a grupului moldo-spaniol de cooperare interparlamentară.

Din 2005 până în 2009 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (din partea Alianței „Moldova Noastră”), membră a Comisiei pentru politica externă și integrarea europeană, vicepreședinte al Fracțiunii parlamentare AMN, apoi – deputat neafiliat.

La 16 decembrie 2006 are loc Congresul de constituire a Partidului Național Liberal (PNL), Vitalia Pavlicenco fiind aleasă ca președinte a acestui partid. PNL este un partid politic cu doctrină liberală, care promovează imperativul reîntregirii neamului românesc.

5. Grigore Petrenco, președintele Partidului “Casa Noastră — Moldova”

Grigore Petrenco, fiind secretarul Uniunii Tineretului Comunist din Moldova, la alegerile parlamentare din martie 2005, a fost ales ca deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Comuniștilor. În această calitate, a fost ales ca președinte al Comisiei pentru politică externă și integrare europeană.

În vara lui 2014, Petrenco, alături de Marc Tkaciuk și Iurie Muntean au părăsit Comitetul Executiv al Partidului Comuniștilor. Iar în octombrie a aceluiași an, Grigore Petrenco a fost exclus din PCRM pentru încălcări a statutului partidului.

Pe 10 aprilie 2015 Grigore Petrenco a aderat la partidul „Casa Noastră — Moldova”, totodată fiind ales în calitate de președinte al partidului.

Actualmente, Grigore Petrenco a fugit peste hotare, cerând azil politic în Germania. Paradoxal este faptul că în 2014 acesta a votat împotriva semnării acordului de asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

6. Sergiu Mocanu, președintele Mișcării Populare Antimafia

Sergiu Mocanu, în anii 1994-1998 a fost redactor al săptămânalului “Țara” și unul din liderii Frontului Popular Creștin Democrat (FPCD). La 24 noiembrie 1998 a fost exclus din FPCD. Din 1998 până în 2003, a fost unul dintre liderii Partidului Renașterii și Concilierii din Moldova (din 2002 – Partidul Liberal).

Din 2 februarie 2004 până în 26 iunie 2007 a fost consilier președintelui Vladimir Voronin, cu misiuni speciale.

La alegerile parlamentare 2010 Sergiu Mocanu a devenit liderul listei de candidați al Partidului pentru Neam și Țară (PpNȚ). Partidul nu a depășit pragul electoral.

La sfârșitul anului 2010 Sergiu Mocanu a format grupul de inițiativă pentru crearea Mișcării Populare Antimafie (MPA). La congresul de constituirea al Mișcării Populare Antimafie din 6 martie 2011 a fost ales președintele partidului.

7. Ion Hadârcă, președintele Partidului Liberal Reformator

Ion Hadârcă în anul 1974 devine membru PCUS. Este fondatorul și primul președinte al Frontului Popular–Creștin din Moldova (1989–1992) pe listele căruia a și devenit deputat în anul 1990. Din 2008 până în 2010 este vicepreședinte, iar din 2010 până în 2013 este prim-vicepreședinte a Partidului Liberal. În anul 2009 a devenit deputat în parlament pe listele Partidului Liberal și președinte al fracțiunii parlamentare a PL.

În urma unui conflict în interiorul Partidului Liberal, Ion Hadârcă alături de alți 4 deputați din PL au fost excluși din rândurile partidului. Astfel, la data de 15 decembrie 2013 a fost constituit Partidul Liberal Reformator, în fruntea căruia se află și în continuare Ion Hadârcă.

8. Anatol Șalaru, președintele Partidului Unității Naționale

La începutul anului 1990, Anatol Șalaru devine deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic. Alegerile au avut loc pe circumscripții uninominale, iar Anatol Șalaru a candidat din partea Frontului Popular din Moldova.

Anatol Șalaru este ales președinte al Partidului Reformei la conferința de constituire a formațiunii din 5 septembrie 1993. A exercitat funcția de președinte al partidului până în 1997 pentru ca 11 ani mai târziu să revină în politică ca vicepreședinte al Partidului Liberal.

Anatol Șalaru a fost ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor în primul guvern Filat. În Guvernul Streleț a fost desemnat drept Ministru al Apărării, funcție asumată și în perioada guvernului Filip.

După ce președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu îi retrage sprijinul politic, acesta renunță la funcția de membru al PL, iar la data de 7 februarie 2017, într-o postare pe Facebook, Anatol Șalaru anunță crearea unui nou partid unionist, Partidul Unității Naționale. Partidul Unităţii Naţionale (PUN) a fost constituit la 14 februarie 2016 sub denumirea de Partidul “Dreapta”. Odată cu schimbarea denumirii partidului în iunie 2017 funcţia de preşedinte a Partidului Unităţii Naţionale este ocupată de Anatol Şalaru.

9. Alexandru Oleinic, președintele Partidului Popular din Republica Moldova

Între 1997 și 2002 Alexandru Oleinic candidează în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Social Democrat „Furnica”. Membrul Consiliului Național al Partidului Social Democrat „Furnica”. În 2001 a fost ales în Parlamentul Republicii Moldova pe lista blocului electoral „Alianța Braghiș”, membrul comisiei pentru politică economică , buget și finanțe.

În anul 2005, Oleinic este ales deputat în Parlament pe listele Alianței Moldova Noastră. În urma destrămării acestui partid, mai mulți membri aderă la PLDM, iar Alexandru Oleinic decide să-și înceapă o carieră solo în politică. Astfel, în 2012, este format Partidul Popular din Republica Moldova, a cărui copreședinte este ales anume Oleinic.

10. Victor Stepaniuc, președintele Partidului Popular Socialist din Moldova

Victor Stepaniuc este un adept al ideii socialiste. A fost membru PCUS. În anul 1994, după desființarea și interzicerea Partidului Comunist din Moldova, Victor Stepaniuc împreună cu Valeriu Senic și Victor Morev ș.a. participă la alegerile parlamentare din 27 februarie 1994 pe listele Blocului Electoral Partidul Socialist și Mișcarea „Unitate-Edinstvo”. Devine deputat abia peste 2 ani, în 1996. Între timp, revigorează împreună cu Vladimir Voronin, Ivan Calin și alte câteva persoane Partidul Comuniștilor, devine membru al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

Din 1996 pînă în 2009, Victor Stepaniuc a fost deputat din partea PCRM. În această perioadă a fost vicepreședinte și președinte de fracțiune, de comisii parlamentare. În 2008 a fost ales drept vice prim-ministru în guvernul Greceanîi. În data de 7 decembrie, alături de alți deputați comuniști, Stepaniuc părăsește PCRM-ul și creează Partidul “Moldova Unită — Единая Молдова” (PMUEM), în care Stepaniuc era vicepreședinte.

Pe 29 octombrie 2011, Victor Stepaniuc împreună cu Grigore Cușnir au pus bazele Partidului Popular Socialist din Moldova (PPSM), la congresul de constituire participând aproximativ 250 de delegați din 24 de raioane ale republicii. Partidul Socialist este unul inactiv la moment.

loading...

Comments are closed.