Uniunea Europeană a decis să prelungească măsurile restrictive împotriva liderilor regiunii transnistrene din Republica Moldova, prin Decizia Consiliului (PESC) 2024/2782 adoptată la 29 octombrie 2024. Această prelungire, valabilă până la 31 octombrie 2025, vine ca o continuare a sancțiunilor care restricționează intrarea și tranzitarea teritoriului UE de către anumite persoane responsabile de obstrucționarea soluționării pașnice a conflictului din stânga Nistrului.
Lista persoanelor sancționate:
Igor Nikolaevici Smirnov, Vladimir Igorevici Smirnov, Oleg Igorevici Smirnov, Valeri Anatolievici Lițkai, Stanislav Galimovici Hajeev, Vladimir Iurievici Antiufeev (alias Șevțov, Vadim), Alexandr Ivanovici Koroliov, Viktor Alexeevici Balala, Oleg Andreevici Gudimo, Vadim Nicolaevici Krasnoselski, Vladimir Atamaniuc.
Vadim Nicolaevici Krasnoselski este un ofițer de miliție din regiunea transnistreană, care a îndeplinit funcția de așa-zis ministru al afacerilor interne al autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene și de așa-zis președinte al Sovietului Suprem. Este al treilea autoproclamat președinte al regiunii separatiste, începând cu decembrie 2016.
Lista persoanelor sancționate pentru presiuni asupra școlilor:
Igor Leonidovici Mazur, Iuri Mihailovici Platonov, Alla Viktorovna Cerbulenko, Veceslav Vasilevici Kogut, Viktor Ivanovici Kostirko.
Decizia 2010/573/PESC a Consiliului UE impune restricții de călătorie împotriva liderilor regiunii transnistrene, interzicând intrarea și tranzitarea teritoriului UE pentru persoanele implicate în blocarea unei soluționări pașnice a conflictului și în campania de intimidare a școlilor cu grafie latină. Derogări de la aceste restricții pot fi acordate doar în cazuri umanitare urgente sau pentru participarea la reuniuni interguvernamentale axate pe democrație și drepturile omului. Statele membre ale UE au obligația de a informa Consiliul în cazul derogărilor, iar măsurile sunt revizuite periodic pentru a adapta politica UE în funcție de evoluțiile politice din regiune.
Această măsură de prelungire a sancțiunilor a fost susținută și de Macedonia de Nord, Muntenegru, Albania, Ucraina, Bosnia și Herțegovina, alături de Islanda și Liechtenstein
Uniunea Europeană a salutat această sincronizare a politicilor de sancționare, subliniind că măsurile vor sprijini eforturile diplomatice pentru soluționarea pașnică a conflictului din stânga Nistrului.
În pofida acestor restricții impuse la nivelul UE, Guvernul de la Chișinău continuă să cumpere energie electrică de la centrala controlată de separatiști, asigurând astfel resursele financiare necesare pentru întreținerea aparatului administrativ al separatiștilor, precum și pentru plata pensiilor. Astfel, în facturile pentru energia electrică achitate de consumatorii de pe malul drept al Nistrului au fost incluse și cheltuielile pentru întreținerea separatiștilor și a unor cetățeni de pe celălalt mal al râului.