Avocatul Iulian Rusanovschi îi cere premierului Natalia Gavrilița să facă public acordul de împrumut cu FMI, semnat pentru obținerea unei sume de 236 mln. $, informează Telegraph.md
”Cerem prim-ministrului Natalia Gavrilita să publice acordul de împrumut a sumei fabuloase de 236 milioane Dolari SUA din partea FMI, ca să fie transparente condițiile de împrumut, dobânzile și sursele din care se vor restitui acești bani sau obligațiile pe care și le asuma Republica Moldova”, a scris avocatul pe pagina sa pe Facebook.
Potrivit Guvernului, Republica Moldova va beneficia de 165,3 milioane DST (Drepturi Speciale de Tragere), echivalentul a circa 236 de milioane de dolari, din partea Fondului Monetar Internațional.
Alocarea DST oferă active lichide țărilor membre, fără obligații de rambursare sau anulare. Statele nu trebuie să îndeplinească nici o condiționalitate pentru a primi cota lor din alocarea DST, respectiv, fiecare țară membră poate utiliza alocarea DST conform necesităților interne.
Potrivit premierului Natala Gavrilița, Republica Moldova va utiliza resursele alocate de FMI pentru a suplini veniturile la buget și pentru a oferi suport substanțial sectoarelor economice, cu un accent pe întreprinderile mici și mijlocii.
Totuși, în vara anului 2019, când Maia Sandu a fost numită în fruntea Guvernului, FMI a impus mai multe condiții economico-financiare pentru a accepta un împrumut pentru țara noastră, printre care majorarea TVA în cazul HoReCa, impozitarea tichetelor de masă, majorarea tarifelor pentru energia electrică și gazele naturale, altele. Condițiile au fost incluse într-un acord secret care nu a fost negociat de Chișinău.
În acest context, ex-premierul Ion Chicu spunea, în timpul unui interviu pentru IPN, că FMI se arăta rigid față de investițiile Guvernului în infrastructura națională și cerea majorarea unor tarife.
”Există două riscuri în colaborarea cu FMI, după luna martie (2020 – n.r.). Primul se referă la rigiditatea din partea FMI față de dorința autorităților de la Chișinău de a investi în infrastructură. Al doilea risc ține de cerința FMI cu privire la majorarea tarifelor la gaze pentru consumatorii finali. Dacă FMI va insista pe majorarea tarifelor, se va lua o pauză în relația cu Fondul”, a spus ex-premierul moldovean, citat de Radio Europa Liberă.
