Partidele lui Andrei Năstase și Maia Sandu au organizat azi un nou protest în fața Parlamentului. Politicienii de opoziție le cer deputaților să valideze alegerile locale din 3 iunie, care au vost invalidate de către judecată. În acest context, cunoscutul jurist, Fadei Nagacevschi a demonstrat că revendicările PAS cu DA sunt unele populiste și fără temei juridic.
Referitor la restituirea cererii de revizuire a Platformei DA, juristul spune că “prin cererea de revizuire a fost contestată încheierea instanței prin care a fost respinsă recuzarea judecătorului și nu actul judecătoresc de invalidare a alegerilor”.
Așadar, conform regulilor Codului de procedură civilă, dar și conform încheierii Curții Supreme de Justiție prin care a fost restituită revizuirea Platformei DA, se stabilește că, încheierile pronunțate pe cererile de recuzare a judecătorilor, nu pot fi contestate cu revizuire.
“Chiar dacă am admite că, este posibilă revizuirea încheierilor pronunțate pe marginea cererilor de recuzare, aceasta urmează a fi examinată de către instanța care examinează fondul litigiului, în speță, e vorba de instanța care a examinat în fond nevalidarea. Modalitatea de depunere a revizuirilor este prescrisă de lege și judecătorul nu poate face din capul lui. Cu titlu de analogie, dacă CSJ va examina o cauză în recurs contra unei decizii a Curții de Apel, pronunțate în ordine de apel, recurs pe care îl va considera inadmisibil, atunci revizuirea se va examina de către instanța de apel, chiar dacă este o încheiere a CSJ de respingere ca fiind inadmisibil a recursului”, explică Fadei Nagacevschi.
Expertul este de părere că se polemizează asupra faptului că, Curtea de Apel urmează să se expună asupra unui act al CSJ. “Dacă Curtea de Apel, pe revizuire pronunță o încheiere ilegală, aceasta se contestă la CSJ. În plus, trebuie să ținem cont și de faptul că, revizuirea este o cale extraordinară de atac, care are alt scop decât PR politic”, mai spune juristul.
Totodată, el este convins că, este just ca judecătorul să își exercite mandatul până nu este eliberat din funcție de către organul competent. “Întârzierea Parlamentului de a elibera din funcție un judecător care a atins virsta de 65 de ani, nu presupune că, judecătorul este de drept eliberat din funcție. Iarăși, cu titlu de analogie, un candidat de a deveni judecător este propus de CSM spre numire către Parlament, ultimul nu o face în termenul stabilit de lege. CE? În acest caz, candidatul va fi în drept să fie judecător fără hotărârea Parlamentului, doar pe motiv că, Parlamentul a întârziat să îl numească în funcție?”, se scrie Fadei Nagacevschi.
La final, juristul se mai întreabă dacă se dorește a se face valuri și defăimarea justiției sau restabilirea legală a pretinsei încălcări a dreptului la vot al cetățeanului? Ținând cont de modul în care se acționează, el se îndoiește cu privire la a doua ipoteză.
