Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării consideră că refuzul polițistului Andrei Rotaru de a vorbi limba rusă cu șoferul originar din UTA Găgăuzia încalcă legea privind minoritățile naționale. În același timp, fostul magistrat la Curtea Constituțională, Nicolae Osmochescu, crede că polițistul Andrei Rotaru a acționat conform Constituției și nu a încălcat niciun act normativ.
Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a luat act de cazul mediatizat pe larg în mass-media, privind conflictul pe marginea refuzului unui polițist de patrulare de a comunica cu un cetățean al Republicii Moldova în limba rusă, transmite deschide.md
Consiliul consideră că acțiunile de refuz ale polițistului de patrulare prezentate contravin prevederilor legale (art.7 din Legea nr. 382 din 19.07.2001 cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităţilor naţionale şi statutul juridic al organizaţiilor lor, care stipulează că persoanele aparținînd minorităților naționale au dreptul la libera folosire a limbii materne, atât în scris cât și oral, să aibă acces la informații în această limbă, să o difuzeze și să facă schimb de informații), iar comentariile care au însoțit postarea în mediul on-line poartă caracter instigator la ură, denigrator și discriminatoriu – însușiri condamnabile într-o societate democratică.
Contrariu, fostul judecător la CC, Nicolae Osmochescu a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că ofițerul de patrulare nu a încălcat niciun act normativ sau o lege. „Polițistul a procedat absolut corect, în strictă conformitate și cu Constituția și cu legislația în vigoare, care reglementează organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne. El s-a adresat în limba oficială de stat unui cetățean al Republicii Moldova, care trebuia să-și ceară scuze și să spună că „nu înțeleg totul în limba de stat, vă rog să-mi explicați în limba rusă, dacă este posibil”, a declarat Osmochescu.
Totodată, Osmochescu aduce aminte că ofițerul și-a făcut studiile în limba română, învățând legile și regulamentele în limba română, respectiv, este firesc să comunice în limba maternă. „Ofițerul a studiat la Academia de Poliție numai în limba română, în limba rusă acolo nu se predă. Deci, toate regulamentele care prevăd, stipulează organizarea și activitatea inclusiv a subdiviziunii care se ocupă cu patrularea sunt în limba română; ele sunt traduse și în limba rusă, desigur că, așa cum traduc la noi tot în limba rusă, dar nu trebuie să uităm un lucru: acest ofițer a fost educat în limba română, a fost instruit în limba română, el cunoaște terminologia specială în limba română și pentru dânsul este firesc să vorbească în această limbă. Eu înțeleg din ce motive din nou se aprinde focul, dar asta-i absolut necorect și nejustificat”, subliniat acesta
Consiliul pentru nediscriminare a mai informat că va elabora în cel mai scurt timp o compilație a cadrului legislativ național privind dreptul cetățeanului la alegerea limbii de comunicare. „Dat fiind faptul că discriminarea pe criteriu de limbă este frecvent raportată la Consiliu, acesta menținându-se în topul celor trei criterii de discriminare constatate de instituție, aceasta va prezenta și o cazuistică relevantă în acest sens”, se spune în comunicatul celor de la nedescriminare.