Modul ofensator în care unii reprezentanți ai guvernului conversează cu diverse grupuri sociale putea fi motivat prin lipsa de experiență de comunicare publică și politică. Dar repetarea și multiplicarea cazurilor spune despre altceva și anume despre aroganța guvernanților (deocamdată individuală), generată de impunitatea politică condiționată de supremația absolută în structurile de putere, este de părere expertul Dionis Cenușa.
Potrivit acestuia, expresiile arogante care se desprind din discursul public al Președintelui Sandu, spicherului Grosu, Ministrei Nemerenco sau Premierului Gavriliță rezultă din lipsa de competiție politică, care este utilizată de ultimii pentru a desconsidera membrii societății civile, șefii instituțiilor nesupuse politic, sindicatele sau profesorii (cel mai recent caz).
La fel, expertul mai crede că supremația politică a PAS nu este însă folosită pentru a uni societatea prin dialog, ci printr-un zel absurd de supunere prin exploatarea legitimității. Cea din urmă nu a venit însă ca un permis pentru a comite abuzuri, ci pentru a promova reforme, altfel decât au făcut predecesorii. Iar “altceva” se bazează pe principiul de integritate, care rezidă în reguli și transparență, nu drumuri scurtate și lansarea de atacuri discursive împotriva celor care nu se supun la nivel de idei, intenții și respectiv acțiuni.
Cenușă este de părere că actuala guvernarea nu are o strategie de comunicare, ci mai degrabă o lipsă de așa ceva. Altfel, Premierul Gavrilița nu ar fi sugerat profesorilor nevaccinați să se concedieze, după ce colega de cabinet, Ministrul Nemerenco s-a ars pe același subiect și chiar a evadat rețelele de socializare (ca urmare a inabilității, aparent iremediabile, de comunicare publică pe politicile de vaccinare). Prin urmare, i se recomandă guvernului să facă o mică pauză pentru a-și analiza greșelile de comunicare, care se întețesc și care, apropo, a fost încurajată de Maia Sandu, care înainte de anticipate trata cu respect restrâns jurnaliștii care îi făceau deloc ușoară participarea la emisiuni.
”Nu vorbesc întâmplător despre aroganța care căpătă rădăcini în rândul guvernării, ci pentru că aceasta are loc în condițiile în care PAS planifică să facă o evaluare a unei serii de instituții, urmată de numiri politice (nu în bază de concursuri, ci pe principii politice – adică criterii pur subiective). Nu există altă formă de a compensa aceste echilibre decât prin atragerea experților occidentali (care să nu aibă afiliere cu Popularii Europeni sau alte forțe politice pan-europene care simpatizează PAS-ul) la procesul de evaluare. Acest lucru poate avea loc, doar dacă Curtea Constituțională respinge legile neconforme adoptate într-o manieră mai degrabă populistă, decât populistă.
Permisibilitatea aroganței politice reiese din absența unei frici obiective (minime) de a fi penalizat de electorat sau de a simți presiunea opoziției și societății civile (ambele slăbite, deși din motive diferite), precum și a partenerilor externi (distrași de discursul pro-reformă al PAS, dar mai puțin de substanța acesteia).
Anume pentru că guvernarea beneficiază de condiții prielnice (legitimitate, stabilitate) pentru a implementa reforme “ca la carte”, acesta nu are nicio justificare pentru a trata actul de guvernare și pe cei guvernați cu dispreț. Pas cu pas asemenea atitudine poate genera efectul “bulgărului de zăpadă”, care poate afecta atractivitatea și încrederea în agenda anti-corupție. Sau PAS își regândește discursul, recurge la un stil cooperant și totalmente transparent, inclusiv își elaborează o strategie de comunicare impusă de la președinție până la deputați și exponenți PAS, sau într-un anumit moment se poate ajunge la o “contra-revoluție galbenă”, în care cei de la poalele piramidei se vor revolta (proteste sociale). Populismul și “dușmanii interni” sunt remedii temporare, iar utilizarea lor distanțează de la standardele democrației liberale”, mai susține Cenușa.
