Veaceslav Ioniță: ”Piața valutară din Republica Moldova, în 2023, a fost puternică influențată de oferta de valută”

Veaceslav Ioniță

Piața valutară din Republica Moldova, în 2023, a fost puternică influențată de oferta de valută, care în mare parte au fost determinată, suplimentar față de ceea ce era până acum, de refugiații și populația ucraineană, care a adus valută în țară. Remitențele și-au pierdut din impactul lor asupra economiei naționale, ajungând anul trecut, la cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Volumul de bani care va veni în țară, raportat la PIB, va fi în continuă scădere. Republica Moldov are nevoie de alte surse pentru a permite economiei să avanseze. Sunt declarații ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expuse vineri, 26 ianuarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță susține că leul moldovenesc, pe parcursul unui an se apreciază, se depreciază, însă sfârșește și începe anul cam la același nivel. Totuși, în prima săptămână din 2024, a fost cu 6,1% mai puternic față euro și dolar comparativ cu prima săptămână a anului trecut, când a fost cu 2,4% mai slab față de euro și dolar în prima săptămână a anului 2022. În 2000, a fost, în prima săptămână a anului, cu 25,8% era mai slab față de euro și dolar. „Timp de 25 de ani, leul moldovenesc, practic jumătate din această perioadă a început anul mai puternic față de anul precedent și cealaltă jumătate mai slab. Doar trei ori a fost mai mare față de cât este acum – 6,1%. În 2009 s-a apreciat cu 10,7%; în 2011 cu 6,6%; și în 2012 cu 6,4%”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, o diferență este remarcat în ultimii opt ani. Practic, după 2016, în fiecare an, la început de an, leul moldovenesc a fost mai puternic decât anul precedent. În această perioadă, doar de două ori leul moldovenesc a fost mai slab. În rest, a fost mai puternic. Acum, leul moldovenesc, în mediu, este cu 10% mai puternic față de euro și dolar decât a fost în 2016. În 2016, erau necesari 21 de lei și 44 de bani pentru 1 euro la începutul anului, în 2024 – trebuie 19 lei și 27 de bani. Tot în 2016, erau necesari 19 lei și 86 de bani pentru 1 dolar la începutul anului, în 2024 trebuie 17 lei și 54 de bani.

„În acest an, leul moldovenesc a început anul mai puternic față de 38 de valute. Doar față de trei valute a înregistrat o ușoară scădere. Doar în 2017 a mai fost așa ceva. Atunci a fost puternic față de toate valutele din Europa. Acum, din cele 41 de valute care sunt pe pagina Băncii Naționale a Moldovei (BNM), față 38 de valutare leul moldovenesc a început anul mai puternic. Față de lira turcească cu 42,2%, față de rubla rusească – cu 27,2% și față de rubla belarusă cu 21,7% mai puternic”, a spus expertul.

Economistul afirmă că piața valutară este influențată de cererea de valută din partea agenților economici, de oferta de valută din partea populației și de alte mișcări pe piața valutară, cum ar fi: intervenția BNM, care cumpără/vinde valută, ca rezultat al volumului de valută intrat în țară. În 2023 a fost un record de vânzare de valută din partea populației – de 4,8 miliarde de dolari. Precedentul record a fost anul 2022 – de 4,5 miliarde de dolari, apoi anul 2021 – de 4 miliarde de dolari. Dar, au fost și procurări mari de valută. Anul trecut, 1,9 miliarde de dolari au fost procurările de valută din partea populației. În 2022, de 2 miliarde de dolari, iar în 2021 – de 1,6 miliarde de dolari. Total, vânzările nete de valută au fost în 2023 de 2,9 miliarde de dolari. O singură dată a mai fost așa, în 2013.

„Este a doua oară în istoria Republicii Moldova, când vânzările nete de valută ale populației a fost de 2,9 miliarde de dolari. Comparativ cu 2022, anul trecut, a crescut cu 400 de milioane de dolari vânzarea de valută. Cu excepția anului 2019, în fiecare an au fost înregistrate creștere ale vânzărilor nete de valută din partea populației. În 2023 a fost cea mai mare creștere din ultimii 12 ani. Cu 386 de milioane de dolari au crescut vânzările nete de valută ale populației comparativ cu 2022. Anul trecut, vânzările nete de valută ale populației au crescut până în trimestrul II. După, a înregistrat o stabilizare, iar în trimestrul IV au înregistrat chiar o scădere. În prezent, această tendință, care a fost în 2023, se epuizează și se va înregistra o ușoară scădere de vânzare de valută din partea populației”, a afirmat economistul.

Analistul economic menționează că primul factor care influențează piața valutară sunt remitențele. Însă, din păcate, epoca de aur a remitențelor în Republica Moldova e pe sfârșite. Acestea nu mai joacă rolul care la jucat cândva, nu mai determină creșterea și dezvoltarea țării, iar între timp nu s-a reușit să se substituie remitențele prin investiții, atragerea de bani și creștere economică locală. În 2022, remitențele au fost de 1 miliard 749 de milioane de dolari. În 2023 au scăzut la 1 miliard 628 de milioane de dolari. Minus 121 de milioane de dolari. Remitențele, raportate la Produsul Intern Brut (PIB), în 1997 au reprezentat 4,8%. În 1999 – 7,7%. În 2007 au ajuns 27,7% din PIB și au ajuns să fie mai mari decât salariile și exporturile Republicii Moldova. „În 2023, remitențele au reprezentat 9,5% din PIB. Minimum istoric din ultimii 25 de ani. Acestea vor avea o tendință clară de scădere și în 2024. Acest lucru trebuie să preocupe guvernarea. Remitențele nu mai sunt ceea ce au fost și dacă nu vom avea alt factor de stabilitate economică, vom avea o problemă”, a menționat analistul economic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, nu remitențele au influențat în totalitate piața valutară în 2023. Remitențele care vin oficial în țară sunt de 1,5-1,7 miliarde de dolari, iar vânzările nete de valută ale cetățenilor sunt de 2,4-2,5 miliarde de dolari. Și din totdeauna a existat o discrepanță dintre banii pe care moldovenii îi trimit oficial în țară și banii pe care îi vând. În fiecare an este o diferență de vreo 500-700 de milioane de dolari dintre banii care oficial au venit în țară și banii pe care erau moldovenii i-au vândut. În 2023, a fost înregistrat un fenomen care nu a mai fost. Remitențele au scăzut, iar vânzările nete de valută ale populației au crescut. În 2022, moldovenii au primit de peste hotare 1 miliard 749 de milioane de dolari, iar în 2023 – 1 miliard 628 de milioane de dolari. În 2022, moldovenii au vândut 2 miliarde 470 de milioane de dolari, iar în 2023 – 2 miliarde 856 de milioane de lei. Dacă în 2022 diferența a fost de 700 de milioane de dolari, în 2023 – de 1 miliard 228 de milioane de dolari.

„De unde apare această diferență? Eu am o singură explicație și este legată de cetățenii din Ucraina, refugiații, dar și cei care vin pe o perioadă scurtă în Republica Moldova, la odihnă. Eu consider că din această diferență de 500 de milioane de dolari, maximum 100 de milioane de dolari sunt banii moldovenilor economisiți în 2020, 2021 și 2022, dar nu mai puțin de 400 de milioane de dolari sunt banii care au intrat pe piața valutară de la cetățenii ucraineni care au venit în Republica Moldova. Piața valutară în 2023 a fost puternic influențată de oferta mare de valută, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni care au făcut vânzări mari de valută”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai declarat că în 2023, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, au fost înregistrate cele mai mari vânzări de valută și pentru a doua oară în istoria țării a fost înregistrată cea mai mare vânzare netă de valută, pe fundalul scăderii remitențelor. „Unica explicație logică este că, pe lângă remitențe și economiile pe care le au acasă moldovenii, sunt și cetățenii din Ucraina, care au influența piața valutară din Republica Moldova în 2023”, a declarat economistul.

Analistul economic a mai precizat că în prezent este înregistrată o scădere bruscă a cererii de valută din partea agenților economici deoarece s-au ieftinit resursele energetice și nu mai este nevoie de multă valută. Oferta de valută este ridicată și în prezent piața valutară este în echilibru, chiar în plus. Oferta de valută este de 2 miliarde și 817 milioane de dolari, iar cererea – de 2 miliarde și 856 de milioane de dolari.

Potrivit analistului economic, criza din 2020 pe fundalul pandemiei și criza energetică din 2021 și 2022, au lovit piața valutară moldovenească, dar cetățenii nu prea au simțit efectele negative, deoarece BNM a intervenit cu cele mai puternice măsuri care au fost vreodată. Din decembrie 2022 și până în prezent, BNM doar a procurat valută și s-au recuperat 550 de milioane de dolari din cele 750 de milioane de dolari pe care a fost nevoită să le vândă în perioadele de criză. Acum, când este o presiune de apreciere a leului, BNM, ca să nu permită leului să se întărească, cumpără valută. Într-un an și jumătate a cumpărat 550 de milioane dolari și mai are de cumpărat 200 de milioane dolari. În toată istoria Republicii Moldova, BNM a cumpărat de la populație 2 miliarde și 145 de milioane dolari. Doar în 2023 o cumpărat 348 de milioane de dolari. În 2009, 2014, 2015, 2021 și 2022 a vândut valută, iar acum procură înapoi.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, în 2024 există o ușoară posibilitate ca piața valutară să nu fie presată atât de mult de aprecierea leului. BNM nu va fi nevoită să ia decizii de intervenție. „Cred că leul moldovenesc are nevoie de o ușoară depreciere. Nu stă bine Republicii Moldova, cea mai săracă țară din Europa, timp de opt ani, să aibă o valută cu 10% mai puternică. Asta nu arată puterea noastră, dar slăbiciunea noastră. Nu avem riscuri de creștere a prețurilor și trebuie să ne gândim la mediul de afaceri. Un leu puternic este favorabil, pentru ca să avem o inflație mică și populația nu are prețuri mari. În schimb, se omoară economia națională. Cred că riscul unei inflații a dispărut. Trebuie să depunem toate eforturile, inclusiv printr-o slăbire ușoară a leului, ca să permitem ca și mediul de afaceri să se simtă mai confortabil”, a conchis Veaceslav Ioniță.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Total
0
Shares
Total
0
Share