Curtea Constituțională a Republicii Moldova a trimis o adresare oficială către Parlament, solicitând măsuri legislative urgente pentru combaterea corupției electorale și prevenirea implicării cultelor religioase în procesele electorale. Anunțul a fost făcut public astăzi de către Domnica Manole, președintele Curții, în cadrul unui briefing de presă susținut după ședința de validare a mandatului de președinte al Republicii Moldova obținut de Maia Sandu.
Președintele Curții a explicat că scrutinul prezidențial recent a scos la iveală probleme majore legate de integritatea electorală. În cele două tururi de scrutin, din 20 octombrie și 3 noiembrie 2024, au fost raportate 74 de cazuri de corupere a alegătorilor și finanțare ilegală a partidelor politice, iar suma totală confiscată de autorități depășește 4,5 milioane de lei. Curtea a calificat aceste fenomene drept incompatibile cu principiile democratice, subliniind că ele fraudează competiția electorală bazată pe idei și programe politice.
„Curtea a notat că fenomenul coruperii alegătorilor sau al vânzării de voturi este incompatibil cu conceptul alegerii democratice de către cetățeni a organelor reprezentative printr-un vot liber exprimat și fraudează competiția bazată pe idei și programe politice desfășurată între partidele politice și candidați. La prima vedere, cadrul normativ existent ar confirma o minimă îndeplinire a obligației pozitive a statului de a adopta legi care combat corupția electorală”, a declarat Domnica Manole.
Un alt aspect grav evidențiat în adresarea Curții este implicarea cultelor religioase în campania electorală. Potrivit Curții Constituționale, această practică încalcă principiul separării dintre biserică și stat, consacrat de Constituție.
„Principiul separării bisericii de stat impune ca reprezentanții cultelor religioase să nu intervină în procesul decizional al statului, inclusiv în procesul electoral. Implicarea cultelor religioase în alegeri încalcă regulile unei competiții electorale democratice”, a afirmat Manole.
Deși alegerile prezidențiale au fost validate, iar Maia Sandu a fost reconfirmată ca președinte al Republicii Moldova, Curtea a atras atenția asupra interferențelor externe, a discursurilor de ură și a practicilor discriminatorii constatate în perioada electorală. Observatorii naționali și internaționali au semnalat aceste probleme, deși au confirmat că alegerile s-au desfășurat conform standardelor democratice.
Adresarea oficială trimisă Parlamentului de către Curtea Constituțională reiterează necesitatea unor modificări legislative pentru consolidarea democrației, asigurarea libertății de exprimare a voinței cetățenilor și protejarea integrității procesului electoral. Curtea consideră că aceste măsuri sunt esențiale pentru dezvoltarea democratică a țării și pentru prevenirea unor fenomene similare la următoarele scrutinuri electorale.