Ministrul Educației, Dan Perciun, a reacționat la declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a acuzat autoritățile de la Chișinău de „falsificare a istoriei” în legătură cu noile manuale de istorie ce menționează Rusia ca parte implicată în conflictul transnistrean.
„Adevărul este adevăr, el poate să ne placă unor, dar asta nu schimbă esența lucrurilor. Vom continua să vorbim despre ocuparea sovietică, vom continua să vorbim despre ceea ce a adus ocuparea sovietică pentru moldoveni: deportări, foamete, represiuni. Sunt parte a istoriei noastre, sunt o parte tristă a istoriei noastre, care trebuie cunoscută, înțeleasă, asumată și nicicum ascunsă sub preș sau negată, indiferent de poziția unui stat sau altul pe marginea acestor evenimente istorici.”, a declarat ministrul Dan Perciun.
Reacția vine după ce Maria Zaharova a calificat conținutul manualelor drept „incredibilă ticăloșie, minciună sfruntată și falsificare nerușinată a istoriei”. Aceasta a susținut că Rusia nu ar fi fost parte în conflictul armat din 1992, ci dimpotrivă, ar fi avut un rol de „pacificator” și „garant” al înțelegerilor dintre Chișinău și Tiraspol.
Ministrul Educației a subliniat însă că poziția Republicii Moldova este clară, indiferent de reacțiile externe: „Indiferent de poziția unui stat sau altul pe marginea acestor evenimente istorici, responsabilitatea noastră este să oferim elevilor o imagine completă și veridică a trecutului. Trecutul nu poate fi negociat politic”.
Declarațiile lui Dan Perciun reiterează linia oficială a autorităților moldovenești în privința interpretării regimului sovietic și a rolului Rusiei în conflictul din stânga Nistrului.
În 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a votat în unanimitate recunoașterea stării de ocupație a regiunii transnistrene a Republicii Moldova de către Rusia. Amendamentul prin care Rusia este recunoscută ca stat agresor a fost propus de eurodeputatul român Titus Corlățean (PSD) și a fost susținut în unanimitate de 216 europarlamentari. S-a întâmplat aproape concomitent cu votarea, tot în unanimitate, în Senatul SUA a unei rezoluții prin care Vladimir Putin este recunoscut drept „criminal de război” și se solicită o anchetă asupra acțiunilor președintelui rus.