(Video) Interviu cu directorul CNA, Bogdan Zumbreanu: Cum se va lupta cu corupția în 2019 în Moldova

alexei lungu, Interviu cu directorul CNA, Bogdan Zumbreanu, Cum se va lupta cu corupția în 2019 în Moldova, guvernul filip anticoruptie, justitie chisinau, trafic de fiinte umane, spalari de bani, fraude bancare, 

Este riscant să îl suni pe directorul CNA. Şi asta în condiţiile în care este vorba de intenţia de a-i cere să intervină într-un dosar sau anchetă. Declaraţiile îi aparţin şefului principalei instituţii care luptă cu corupţia, Bogdan Zumbreanu şi au fost făcute în cadrul unui interviu realizat de Alexei Lungu pentru Prime TV. 

Alexei Lungu: Dle director, vă mulțumesc mult că ați găsit timp să discutăm. Cât de ușor a fost adaptarea de la o funcție la alta, de la cea de anchetator la funcția de șef al CNA?
 
Bogdan Zumbreanu: Nu a fost de loc ușor, fiindcă domeniul de activitate în urmărire penală este ceva mai îngust decât ceea ce face un director CNA. În subordine este mult mai puțin, dacă aveam 40 de oameni acum am 332, diferența este mare. Plus la toate am avut de înfruntat anumite greutăți în ceea ce înseamnă administrarea nu doar a unui spectru de activități legat de activitatea centrului, tot ce înseamnă logistică, finanțe, resurse umane.
 
Alexei Lungu: Să trecem la domeniul pe care îl administrați și am să încep cu speculațiile care le face opoziția de stradă și cea de parlament, speculații care le folosesc politicieni europeni că de fapt lupta anticorupția în Republica Moldova este una mimată, una selectivă și este una total ineficientă. Ce le-ați răspunde acestor persoane?
 
Bogdan Zumbreanu: Să începem de la mimată. Cei care fac această afirmație că lupta anticorupție este mimată, nu intră în niciun detaliu, limitându-se la afirmația că este mimată. Nu este mimată lupta anticorupție. Dacă pentru cineva înseamnă doar dosare expediate în instanțe de judecată, greșește amarnic. Lupta anticorupție începe de la prevenirea corupției, ulterior descoperirea infracțiunilor, identificarea vinovaților și expedierea cazurilor în judecată. lupta anticorupție presupune și analiza anticorupției, analiza fenomenului corupției în diferite autorități, în diferite domenii ale vieții, identificarea acelor domenii unde este necesar de intervenit.
 
Ce privește justiția selectivă sau lucrul selectiv, am să combat acest argument. Corupția nu are culoare nici politică, nici sex, rasă sau religie. Deci este o infracțiune care este săvârșită de un areal de persoane foarte mare. Investigăm acele cazuri care le descoperim sau asupra căror suntem semnalați. Reprezentanții centrului au avut în anul 2018, nu pot să zic că multe, dar suficiente deplasări peste hotare, acolo unde s-au dat aprecieri activității noastre. Multe țări au preluat exemplul nostru de combatere și în special acțiunile de prevenire a corupție, fiindcă în multe țări, segmentul de prevenire a corupție este puțin plasat pe un loc mai jos vizavi de activitatea de combatere a corupției.
 
La finele anului 2018 a fost făcută o evaluare a instituțiilor anticorupție din Republica Moldova. În rezultatul acestei evaluări, CNA a fost plasată la nivelul celei mai eficiente instituții anticorupție din țară, reieșind din arealul atribuțiilor care îl avem noi nu numai la segmentul de combatere, dar și la segmentul de prevenire.
Alexei Lungu: Ați declarat într-o emisiune realizată de colegul meu Andrievschi că terorismul și corupția sunt lucruri egale sau au același grad de risc sau prezintă același pericolul pentru Republica Moldova. Ce ați avut în vedere?
 
Bogdan Zumbreanu: Afirmația a fost puțin altfel. Am spus că fiind ostaticii extorcărilor de mită de către funcționarii publici, inclusiv și reprezentanții profesiei de medic și profesor, putem egala acțiunile lor cu acțiunile de terorism, fiindcă condiționarea prestării serviciilor este acest teror. Ne pare rău nouă ca și reprezentanți ai organelor de drept că cei care ne critică sau care ne aduc critici dure că am intervenit pe un subiect care în viziunea lor nu este important, ne pare rău că nu conștientizează acest fapt că prin extorcarea acestor bani de la persoane care au aceleași salarii ca și ei, poate puțin mai mari, îi impun pe acești oameni să comită infracțiuni. Un profesor care cere bani de la elev, părinții cărora tot sunt persoane bugetare, îi îndeamnă într-un fel să ia și aceea mită pentru serviciile care urmează să le presteze, astfel încât să poată asigura această mită pentru școală sau liceu.
 
Alexei Lungu: Să vorbim puțin despre mica corupție și marea corupție, fiindcă sunteți acuzat că luptați cu profesorii care au salarii foarte mici, cu medicii care au salarii mici, cu polițiștii care au salarii foarte mici, dar nu luptați cu marii corupți din sistemul bugetar. Sunteți acuzat că uitați-vă, Șor este la libertate, deși este implicat în acea schemă frauduloasă de fraudare a sistemului bancar sau alți politicieni care nu au mai ajuns sau nu au ajuns pe banca acuzațiilor.
Bogdan Zumbreanu: Este un subiect la care deseori încercăm să prezentăm anumite răspunsuri în speranța că vom fi nu doar auziți, dar și înțeleși. Nu există corupție mare sau corupție mică. Există nivelul funcției persoanei care comite act de corupție. Având în vedere că sunt anchetator de profesie, tot timpul încerc să fac o paralelă. În timpul unui, Doamne ferește, omor, oare contează cine este autorul aceste infracțiuni? Nu contează. Aceeași situație este și cu actul de corupție. Exemplu: un ministru extorcă bani de la un agent economic care are venituri egale de milioane pentru a câştiga un tender. Această mită nu este semnificativă pentru directorul aceste întreprinderi.
 
Un caz real care a fost anchetat de CNA, a fost când de la un țăran s-a extorcat șapte mii de lei pentru efectuarea unei intervenții chirurgicale. Țăranul a fost pus în situația să vândă vaca, unica sursă de existență, fiindcă salariul nu primea și ne punem întrebarea: care este corupția cea mare și de ce ar trebui noi să investigăm doar una sau alta infracțiune? Or, noi suntem reprezentanții statului care trebuie să apărăm interesele nu doar agenților economic de la care se solicită bani, dar și a cetățenilor de rând care trebuie să simtă grijă statului, în cazul dat în persoana noastră.
Alexei Lungu: Cât de des sunteți sunați de anumiți politicieni, deputați, miniștri, rude ca să vi se ceară să interveniți într-un dosar sau altul, să puneți presiuni pe anumiți concurenți în business sau politică?
 
Bogdan Zumbreanu: Este riscant să suni directorul CNA cu asemenea solicitări. Nu directorul centrului ia decizii pe dosarele penale. Nu subalternii mei iau decizii pe dosarele penale. Soarta lor este hotărâtă de procuratură. În așa mod, asemenea solicitări rămân fără logică. Dar ca să nu rămână întrebarea fără răspuns, am să vă spun: nu m-a sunat încă și sper să nu mă sune pe perioada mandatului să intervin într-un caz sau altul. Unica ce mi s-a cerut, m-au rugat să efectuăm anumite acțiuni într-un mod mai urgent și se referă la expertiza proiectelor de acte normative.
 
Alexei Lungu: Să abordăm și marele subiect, foarte mult discutat, acel furt al miliardului pe care iarăși încearcă cineva să inducă ideea că CNA nu și-a făcut treaba bine sau nu-și face treaba bine și din acest motiv, nici până în ziua de astăzi nu-i vedem pe toți condamnați, reținuți, pe toți responsabilii să ducă responsabilitatea banului public din sistemul bancar. Până la urmă vorbim de securitatea statului.
 
Bogdan Zumbreanu: Întrebarea dvs. are atâtea laturi încât ar trebui multe ore în șir să discutăm despre aceste subtilități. Ofițerii CNA au investigat zeci de dosare penale care au dus la devalizarea acestor bănci, dosare care s-au finalizat cu expedierea în instanțe de judecată și cu condamnare. Cât privește investigarea furtului miliardului, aceste dosare sunt de competența Procuraturii Anticorupție. Noi acordăm tot suportul necesar și logistic pentru ivnestigarea acestor cazuri. Mai nou, suntem responsabili de recuperarea banilor proveniți din aceste infracțiuni. Este un proces îndelungat, pentru cei care vor să înțeleagă aceasta. Cei care nu vor să înțeleagă, ne vor critica mereu. Vă asigur, însă, că depunem eforturi colosale pentru identificarea bunurilor și locul aflării lor.
 
Mai mult, multă lume ne învinuiește că nu am fi muncit în această direcție. În 2018 am anunțat concurs la ocuparea funcției de șef al ARBI. La acest concurs au aplicat doar două persoane și aceștia angajați ai CNA. Nimeni din bravii luptători anticorupție și militanți pentru recuperarea miliardului nu și-a manifestat interesul pentru această funcție. Dacă se consideră atât de specialiști, au putut, cel puțin, să-și exprime voința de a contribui la recuperarea acestuia sau să delegheze o persoană din cercul lor pentru a avea un cartuș în discuția cu noi pentru a spune că noi am vrut să delegăm o persoană care voi nu ați ales-o.
 
Alexei Lungu: 2019 este un an complicat, un an în care urmează să se decidă chiar și vectorul de dezvoltare al Republicii Moldova. Care sunt strategiile sau care sunt prioritățile pentru 2019 ale CNA? Toleranță zero la corupți, acțiuni mai concrete, mai multe și în ce direcții vor fi concentrate acestea?
 
Bogdan Zumbreanu: Noi vom continua să depunem eforturi în cederea eradicării corupției în domeniile în care este afectat cel mai des cetățeanul. Ne refeim aici la educație, medicină și contactul lui cu organele de drept. Un target nou pe care ni-l propunem noi pentru 2019 este sporirea prezenței luptei anticorupție în organele de control. Astfel încât atât funcționarii statului, cât și cei care sunt controlați de funcționarii statului să înțeleagă că regulile de joc trebuiesc respectate, încălcările trebuie să și le asume, iar funcționarii nu au dreptul să ceară bani pentru neidentificarea acestor încălcări sau nefixarea lor.
Total
0
Shares
 
Total
0
Share