România continuă să fie un partener esențial pentru Republica Moldova în fața crizei energetice și a provocărilor legate de alimentarea cu gaze naturale. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a detaliat situația actuală, măsurile luate și limitele infrastructurii într-un interviu recent, subliniind sprijinul constant oferit de România.
„În acordurile bilaterale pe care le au, sunt prețurile agreate comercial de partener, cum este cu Nuclearelectrica, cu respectarea prevederilor legii românești. Nu este ceva deosebit în asta. Sigur că, având în vedere că e un contract de livrare energie în bandă, acel 100 de megavați, poate fi un preț diferit de ce găsim astăzi pe piața zilei următoare, că acolo prețul variază în fiecare zi”, a declarat ministrul.
„Avem capacitatea pe Iași-Ungheni să acoperim întreg consumul dintre Prut și Nistru. Deci este undeva la 6 milioane de normal metri cubi. Consumul este undeva la 5-5 virgule”, a spus Burduja, referindu-se la alimentarea cu gaze.
„La energie electrică, sigur că acolo e un deficit în contextul în care centrala din din stânga Nistrului, alimentată cu gazul rusesc până de curând, nu mai livrează energie între Prut și Nistru. Deficitul ar fi cam de 600 de megavați. Vă spuneam, Nuclearelectrica 100 de megavați. Brazi, OMV Petrom 30 de megavați. E adevărat, este pentru luna ianuarie, vedem ce se va întâmpla după. Iar restul, cantitățile au fost achiziționate de pe piața liberă”, a explicat ministrul despre livrările de energie electrică pete Prut.
„Noi suntem într-un totul de acord și disponibil și avem și capacitatea de producție cu Complexul Energetic Oltenia, de exemplu. Între 100-150, poate până la 200 de megavați, deci un grup întreg de la CE Oltenia ar putea funcționa pentru Republica Moldova, dar acolo problema este prețul. Prețul, incluzând certificatele pentru CO2, înseamnă cam 1 000 de lei per megawat-oră, ceea ce e cam dublu față de prețul fără aceste certificate”, a mai spus oficialul, amintind că o cerere comună, semnată împreună cu premierul de la Chișinău, Dorin Recean, și adresată UE privind scutirea de plata taxei de carbon, a fost respinsă de către partenerii europeni pe motivul că s-ar putea crea precedente.
„Din păcate, capacitatea noastră de interconexiune cu Republica Moldova este încă limitată. Isaccea-Vulcănești, deci în principiu prin Dobrogea, avem o linie de interconexiune. Nu avem încă Suceava-Bălți, e proiect prioritate zero în 2027, ar trebui să-l avem, dar nu suntem în 2027”, a declarat Burduja, evidențiind limitele infrastructurii de interconexiune.
„Din perspectiva capacității Republicii Moldova de a importa în țară energie electrică, e posibil să apară mici probleme”, a spus el, referindu-se la apelul Energocom pentru ziua de azi.
„Bun, nu am luat o asemenea decizie decât într-o strictă și foarte strânsă consultare cu Guvernul de la Chișinău. Este singurul Guvern pe care îl recunoaștem și este normal să punem în balanță binele oamenilor din stânga Nistrului și poate fi acolo inclusiv o criză umanitară, nu mai vorbesc de o instabilitate politică pe care, ulterior, Federația Rusă să o exploateze într-un nou conflict punctual, dezghețat, pentru că ei sunt specialiști în conflicte înghețate, asta este tactica rusească, putinistă”, a spus ministrul român despre situația de peste Nistru.
Ministrul a criticat refuzul autorităților din regiunea transnistreană de a accepta alternative la gazul rusesc.
„Problema până acum, și trebuie să o știe toți românii și toți moldovenii, este că Guvernul sau, mă rog, ce au ei acolo la Tiraspol, autoritatea locală, autoritatea nerecunoscută, nu a fost de acord cu alte soluții sau cu alternative la gazul rusesc. Ceea ce demonstrează o rea-voință, demonstrează faptul că nu le pasă, de fapt, de binele oamenilor de acolo și cumva trebuie să facem ca acest mesaj să ajungă și la cetățenii din Transnistria”, a mai adăugat oficialul român.
„România are resurse și să ajute Republica Moldova. Sigur că noi trebuie să ne acoperim mai întâi consumul nostru. Este și un principiu de bun simț. Dar avem această solidaritate și, cred eu, o datorie morală să fim lângă frații noștri de peste Prut și să facem tot ceea ce este posibil pentru ca Republica Moldova să aibă șansa unui drum în Europa”, a spus ministrul în cadrul aceluiași interviu pentru EURONEWS.
Amintim că Republica Moldova și partea stângă a Nistrului se află în criză energetică, după ce Gazprom a oprit livrările de gaze gratuite. Prețurile pentru energie pe malul drept al Nistrului au crescut, iar pe malul stâng se înregistrează deconectări de energie electrică, gazul din stocurile controlate de separatiști fiind în cantități limitate.