Dacă tot s-a dorit a fi blockbuster, iar pentru teasing-ul acestuia s-au cheltuit bani și resurse, inclusiv pe facebook, dar și la televiziuni (PRO, BTV, JURNAL TV) cu care regizorul are înțelegeri mai vechi, am zis noi că merită să fie făcută și o recenzie a producției de 3 ore și 5 minute.
Așadar să începem. Filmul începe cu povestea Universal Bank-ului. Dar omite total modul în care Usatîi a ajuns să aibă interese acolo și care sunt prietenii lui comuni cu Gorbunțov. E primul semn de alarmă tras pentru spectatori. Un alt moment foarte interesant al filmului este lipsa din el a lui Vlad Filat. Chiar dacă povestește cum a venit în politică, Usatîi uită să spună (intenționat) că acel grație căruia i-a crescut ratting-ul e Vlad Filat, pe care l-a atacat în permanență. Ce a vrut să ascundă Renato prin asta? Poate faptul că după Universal Bank, a doua mare nereușită a lui în Moldova a fost Calea Ferată pe care se înțelesese cu Filat să o ia în concesiune?
O altă chestie interesantă în film, adică în conținutul acestuia, este lipsa momentului cheie din care a început conflictul cu Plahotniuc, pe care și încearcă defapt să-l discrediteze în superproducția de o calitate îndoielnică. Revedeți filmul. Acest moment pur și simplu nu există! Posibil că acest conflict a început la ordinul cuiva.
Mai departe e și mai interesant – baza documentaristică. Nicio discuție din watsapp-urile prietenilor lui Gorbunțov nu poate fi probată în realitate. Or, dacă pe un chat se discută despre faptul că cineva l-a plătit pe procuror, în momentul în care nu ai cel puțin dovada că în realitate în acea perioada în care ar fi fost plătit, procurorul a primit suma, si-a procurat ceva, a fost filmat cu banii în mână (cauză efect) a dat un chef în cadrul căruia a spus că a devenit bogat, si-a cumpărat un rolex, sau orice altceva care măcar indirect să arate că el a primit banii – discuțiile din chat rămân a fi doar discuții, mai ales dintre doi criminali, care cu asta se ocupă – escrocherii – adică încearcă să ia banii prin minciună, inclusiv unii de la alții.
Vocile. Dacă unele voci sunt reale, mai ales cea în care neinterlopul și neimplicatul Usatii vorbește la telefon cu un killer și cu prietenii criminal al acestuia, punând la cale pentru bani incriminarea lui Plahotniuc în asasinatul la comandă, (asta a fost mesajul lui Proca – Spun că e Plahotniuc dacă îmi dai bani) atunci alte voci par destul de suspecte. La fel de suspecte ca si cele ale prankerilor care la comanda lui Usatîi l-au dus de nas pe Timofti, lucru recunoscut chiar de el. Dar asta e jumătate de problemă. Poate anume de asta filmul e în rusă? Ca să fie falsificate mai ușor probele audio în laboratoarele moscovite ale FSB-ului ?
Renato zice că nu are treaba cu FSB-ul, dar nu știu cum are acces la telefoanele deținuților, de exemplu, lucru povestit chiar de el. Chiar în film.
Apropo despre limba rusă. Usatîi nu s-a orientat nicio secundă la spectatorul vorbitor de română (majoritatea locuitorilor Republicii Moldova fiind vorbitori de română), acesta a ales Rusa. De ce? Poate pentru că filmul e un mesaj-explicație și pentru cei către care are anumite datorii în Moscova? Și cel mai important – unde-i noutatea? Unde-i bomba, cum s-ar zice? Se crează impresia că în filmul respectiv, Usatîi își plânge de milă: Vezi doamne am încercat să fac business cu bandiții și să devin bandit mare ca și ei dar ei m-au KIDANIT.
La fel de interesant este faptul că dacă inițial Usatîi a declarat că filmul are 2 ore și 30 de minute, după ce băieții șmecheri i-au dat peste nas cu alte discuții (chiar ale lui) demonstrând că oricine le poate face, acesta a modificat filmul.
Vă explicăm cum. A tăiat 1 oră din acesta. Ce a tăiat? Știți? Tot fakeuri, dar care erau mai evidente. După, si-a pus un cameraman să-l filmeze timp de o oră și 20 de minute ca să umple la loc timpul lipsă. S-a întâmplat chiar în ziua în care trebuia să apară filmul. De aceea a și întârziat. Așadar am vizionat un film despre Renato care nu e bandit, dar se întreține bine merci cu ei, care nu e din FSB, dar are acces la tehnologiile FSB-ului, care nu minte, dar ascunde cele mai importante detalii. Un film de dragul cuvântului film. În popor i se spune fâs, sau beșină.
Și ca să mai destindem atmosfera trebuie să menționăm că, dacă regizorul/scenaristul/producătorul (în cazul nostru aceeași persoană) a fost implicat direct în povestea care a devenit ulterior subiect de documentar, de cele mai dese ori conținutul iese unul lălăit, întins, necaptivant, pentru că abundă de detalii neinteresante și neesențiale pentru spectator. Și asta din simplul motiv că autorului (3 în 1), care a trăit personal povestea, îi pare important totul, iar capacitatea lui de a rezuma episoade întregi în câteva secunde e redusă. Vă dați seama cât de important e să arăți toate screen-shoturile din watsapp, care au fost scrise cu atâta greu de… Apropos, de cine? Exact asta s-a întâmplat în cazul filmului cu denumire bombastică și cu conținut lipsă.
Autor: Andrei Andrievschi Sursa: Telegraph.md/AVA
