Plăcinta de la Năpădeni, sarmalele pitice de la Lalova sau brânza de capră de la Nord – sunt doar câteva dintre produsele pe care Republica Moldova ar putea să le promoveze ca Indicații Geografice Protejate (IGP), Denumiri de Origine Protejate (DOP) sau Specialități Tradiționale Garantate (STG), scrie point.md.
Studiul național, realizat în cadrul proiectului „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală”, finanțat de UE, a identificat 61 de produse și obiecte de meșteșugărit cu potențial de înregistrat sub IGP, DOP și recunoscute ca STG. Printre acestea se numără: Plăcinta rece de Șerpeni, Plăcinta miresei din Crocmaz, Salamul de Domulgeni, Castraveții murați de Colibași, Măceșul de Țaul, Căpșunele de la Sadova, Covorul găgăuz din satul Gaidar și lista poate continua.
„Din păcate, patrimoniul agroalimentar al Republicii Moldova nu este valorificat pe deplin. Însă produsele locale, ce ar putea fi promovate sub IGP, DOP sau STG, au potențialul de a crea o valoare adăugată înaltă în sectorul agroalimentar național și de a spori capacitățile de producere și de export pe piețele externe” , consideră Anatolie Fală, autorul studiului.
Pentru a fi înregistrat sub simbolul IGP, produsul trebuie să respecte următoarele reguli: să fie originar dintr-o regiune sau localitate; să posede o calitate specifică, reputație și alte caracteristici ce pot fi atribuite unei origini geografice și producerea lui să se desfășoare în aria geografică delimitată.
Proiectul de asistență tehnică „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală”, finanțat de UE, a fost lansat în luna noiembrie 2016, pentru o perioada de doi ani. Principala beneficiară a proiectului este Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, iar unul dintre obiectivele-cheie ale acestuia este îmbunătățirea sistemului de indicații geografice în Republica Moldova.
