Se estimează că, în prezent, există aproximativ 13 080 de focoase nucleare în lume. Deși numărul acestora este mult mai mic decât SUA sau Rusia posedau în timpul apogeului Războiului Rece, este de remarcat faptul că, prin comparație cu acum 30-40 de ani, există mai multe țări care dețin arme nucleare, informează ZdG.md
Sunt cinci state recunoscute oficial ca posesoare de arme nucleare de către Tratatul de neproliferare a armelor nucleare – China, Franța, Rusia, Regatul Unit și Statele Unite. Sunt alte trei țări care au arme nucleare, dar care nu fac parte din Tratat. Coreea de Nord este un alt stat care deține arme nucleare. Deși a fost parte a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, în 2003 ea a ieșit din acest Tratat.
În prezent, Rusia deține cel mai mare număr de arme nucleare, cu un total estimat la 6 257 de focoase. Statele Unite urmează îndeaproape, cu 5 550 de arme nucleare în total. În ianuarie 2021, cele două țări au prelungit Tratatul „New START” care limitează armamentul nuclear în cele două țări.
În vara anului 2020, Federația Rusă a adoptat o nouă doctrină nucleară, care conținea o listă de scenarii în baza cărora Moscova își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare.
Duminică, 27 februarie, președintele rus Vladimir Putin a ordonat ministerului Apărării să fie puse în alertă forțele nucleare, într-o decizie fără precedent. Totodată, președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, principalul aliat al Rusiei în războiul din Ucraina a anunțat recent că ar dori să păstreze arme nucleare pe teritoriul Belarusului.
Tratatul de neproliferare a armelor nucleare
Sunt cinci state cu arme nucleare deținute oficial (NWS): China, Franța, Rusia, Regatul Unit și Statele Unite. Cele cinci puteri sunt recunoscute oficial ca posesoare de arme nucleare de către Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (NPT).
Tratatul privind amenințarea nucleară recunoaște arsenalele nucleare ale statelor recunoscute oficial ca posesoare de arme nucleare, dar în conformitate cu articolul VI al tratatului, acestea nu ar trebui să construiască și să perpetueze întreținerea unor astfel de arme. În 2000, cele cinci țări recunoscute oficial ca deținătoare de arme nucleare s-au angajat într-un „angajament fără echivoc… de a realiza eliminarea totală a arsenalelor lor nucleare”. Datorită naturii secrete cu care majoritatea guvernelor tratează informațiile despre arsenalele lor nucleare, majoritatea cifrelor sunt cele mai bune estimări ale deținerilor nucleare ale fiecărui stat dotat cu arme nucleare, atât focoase strategice, cât și bombe nucleare cu rază mai scurtă și cu randament redus, la care se face referire în general ca arme nucleare tactice, potrivit armscontrol.org.
China
- Aproximativ 350 de focoase în total.
- În 2020, Departamentul de Apărare al SUA a estimat că China avea un stoc de focoase nucleare operaționale în anii 2000, dar a estimat că acest număr se va dubla în următorul deceniu. De atunci, China și-a accelerat dezvoltarea nucleară, iar Departamentul Apărării estimează, începând cu 2021, că China ar putea avea până la 700 de focoase nucleare livrabile până în 2027 și 1 000 până în 2030.
Franţa:
- Aproximativ 290 de focoase.
Rusia:
- Septembrie 2021, conform Noii declarații START: 1 458 de focoase strategice dislocate pe 527 de rachete balistice intercontinentale, rachete balistice lansate de submarin și bombardiere strategice.
- Federația Oamenilor de Știință Americani (FAS) estimează că stocul militar al Rusiei este alcătuit din aproximativ 4 497 de focoase nucleare, cu 1 760 de focoase retrase suplimentar care așteaptă dezmembrarea, începând cu ianuarie 2021.
Regatul Unit:
- Aproximativ 225 de focoase strategice, dintre care aproximativ 120 sunt dislocate și 105 sunt depozitate. Regatul Unit deține un total de patru submarine cu rachete balistice cu propulsie nucleară „Trident” din clasa „Vanguard”, care împreună formează un element nuclear exclusiv pe mare decurajant.
Statele Unite:
- Septembrie 2021, conform Noii declarații START: 1 389 de focoase nucleare strategice desfășurate pe 665 de rachete balistice intercontinentale, rachete balistice lansate de submarin și bombardiere strategice.
- Statele Unite au, de asemenea, aproximativ 100 de bombe gravitaționale nucleare B-61 care sunt desfășurate în șase baze NATO din cinci țări europene: Aviano și Ghedi în Italia; Büchel în Germania; Incirlik în Turcia; Kleine Brogel în Belgia; și Volkel în Țările de Jos. Stocurile totale estimate de B-61 din SUA se ridică la 230.
- La 5 octombrie 2021, Departamentul de Stat al SUA a emis un anunț de declasificare care indică faptul că numărul total de focoase „active” și „inactive” din SUA este de 3 750 în septembrie 2020. Cifrele stocurilor nu includ focoasele retrase și cele care așteaptă dezmembrarea. FAS estimează că există 1 750 de focoase retrase care așteaptă dezmembrarea, pentru un total de 5 550 de focoase la începutul anului 2021.
Deținătorii de arme nucleare non-NPT:
Următoarele estimări ale arsenalului nuclear se bazează pe cantitatea de material fisionabil – uraniu și plutoniu foarte îmbogățit – pe care se estimează că fiecare dintre state le-a produs. Materialul fisionabil este elementul cheie pentru fabricarea armelor nucleare. Se crede că India și Israelul folosesc plutoniu în armele lor, în timp ce Pakistanul folosește uraniu foarte îmbogățit.
- India: Aproximativ 156 focoase nucleare.
- Israel: aproximativ 90 de focoase nucleare, cu material fisionabil până la 200.
- Pakistan: Aproximativ 165 de focoase nucleare.
Statele care și-au declarat retragerea din NPT:
Coreea de Nord a aderat la NPT ca stat fără arme nucleare, dar și-a anunțat retragerea din NPT în 2003 – o mișcare care nu a fost recunoscută legal de celelalte state membre ale NPT. Coreea de Nord a testat dispozitive nucleare și rachete balistice cu capacitate nucleară. Incertitudinea persistă cu privire la câte dispozitive nucleare a asamblat Coreea de Nord.
Coreea de Nord:
- Se estimează că din ianuarie 2021 ar avea aproximativ 40-50 de focoase.
- Deși există un grad ridicat de incertitudine în jurul stocurilor și producției de material fisionabil din Coreea de Nord, în special în ceea ce privește îmbogățirea uraniului, se estimează că Coreea de Nord are 20-40 de kilograme de plutoniu și 250-500 de kilograme de uraniu foarte îmbogățit. Producția anuală estimată de material fisionabil este suficientă pentru 6-7 arme.
- Coreea de Nord operează reactorul său de 5 megawați cu apă grea moderată cu grafit pentru a extrage plutoniu pentru focoasele sale nucleare și a făcut acest lucru în mod intermitent din august 2013. De asemenea, a existat activitate intermitentă la instalația de reprocesare a Coreei de Nord din 2016, indicând faptul că Phenianul probabil că a separat plutoniul de combustibilul uzat al reactorului.
- Coreea de Nord a dezvăluit o instalație de centrifugare în 2010. Este probabil ca Phenianul să folosească această instalație pentru a produce uraniu foarte îmbogățit pentru arme. SUA sugerează că există câteva facilități suplimentare de centrifugare în Coreea de Nord.
Statele care au avut arme nucleare sau programe de arme nucleare la un moment dat:
- Belarus, Kazahstan și Ucraina au moștenit armele nucleare în urma prăbușirii Uniunii Sovietice din 1991, dar le-au returnat Rusiei și s-au alăturat NPT ca state fără arme nucleare.
- Africa de Sud a dezvoltat arme nucleare în secret, dar ulterior și-a demontat numărul mic de focoase nucleare și, de asemenea, a aderat la NPT în 1991.
- Irakul avea un program activ de arme nucleare înainte de Războiul din Golful Persic din 1991, dar a fost forțat să-l demonteze în mod verificabil sub supravegherea inspectorilor ONU. Invazia Irakului condusă de SUA din martie 2003 și capturarea ulterioară a liderului irakian Saddam Hussein au pus capăt definitiv urmăririi regimului său de arme nucleare.
- Libia a renunțat în mod voluntar la eforturile sale secrete privind armele nucleare în decembrie 2003.
- Argentina, Brazilia, Coreea de Sud și Taiwan au abandonat, de asemenea, programele de arme nucleare.
Lukașenko vrea arme nucleare în Belarus
Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko a anunțat recent că ar dori să păstreze arme nucleare pe teritoriul Belarusului ca răspuns la activitatea NATO în Polonia. Infrastructura pentru păstrarea lor rămâne încă din vremea sovietică, a spus Lukașenko.
Euroradio a încercat să afle dacă moștenirea sovietică este într-adevăr atât de bine păstrată în Belarus precum susține președintele belarus.
Jurnaliştii s-au dus în pădurea de lângă Baranovichi, unde cândva era o bază secretă de reparaţii şi tehnică. Acolo erau depozitate bombe nucleare și focoase de rachete, pe timpuri. În apropiere se află un aerodrom pentru aviația cu rază lungă de acțiune, unde erau amplasate aeronavele Tu-16 și Tu-22. Acestea sunt bombardiere care poartă arme nucleare.
Infrastructura bazei nu este doar abandonată, ci și jefuită. Jefuit și tăiat în resturi tot ce este posibil: de la uși la șine betonate până la ventilație.
Există multe locuri precum baza de lângă Baranavichi în Belarus. Obiectele din apropierea Smorgon, Ruzhany, Jitkovici și Polotsk, la fel, s-au dovedit a fi abandonate.
Începutul sfârșitului pentru aceste baze militare a fost marcat de decizia Belarusului de a deveni o zonă fără arme nucleare. După prăbușirea URSS, armele au mers în Rusia. Acest proces a fost început de fostul președinte al Consiliului Suprem al Belarusului, Stanislav Shushkevich.
„Pe cap de locuitor, aveam cele mai multe arme nucleare din lume. Națiunea trebuia să scape de amenințare. Nu avem nevoie de arme nucleare, nimeni nu ne atacă”, spune Stanislav Shushkevich.
Retragerea armelor nucleare din Belarus s-a încheiat în 1996. Potrivit lui Shushkevich, acum se poate întoarce în Belarus doar pentru ca Lukașenko, împreună cu Putin, să rămână un dictator pe viață, iar Belarus să devină o colonie a Rusiei. La urma urmei, vorbim „nu despre dezvoltarea propriilor arme nucleare, ci despre „asistența” rusă.
În ce cazuri poate Rusia să folosească arme nucleare?
În vara anului 2020, în Rusia a fost adoptată o nouă doctrină nucleară, care conținea o listă de scenarii în baza cărora Moscova își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare, transmite BBC.
Cele patru astfel de scenarii:
• obținerea informațiilor fiabile despre lansarea rachetelor balistice care atacă Federația Rusă/ sau aliații săi;
• utilizarea armelor nucleare și a altor tipuri de arme de distrugere în masă împotriva Federației Ruse/ sau a aliaților săi;
• un atac al unui adversar asupra obiectelor guvernamentale sau militare critice, al căror eșec va duce la perturbarea acțiunilor de răspuns ale forțelor nucleare;
• agresiunea împotriva Rusiei cu folosirea armelor convenționale, când însăși existența statului este amenințată.
Duminică, 27 februarie, președintele rus Vladimir Putin a cerut ministrului Apărării să fie puse în stare de alertă armele nucleare
Luni, a cincea zi a invaziei ruse în Ucraina, continuă cu atacuri în apropiere de Kiev. Rusia continuă să atace Ucraina pe mai multe fronturi. După câteva ore de liniște, la Kiev și Harkov, luni dimineața, au început să se audă din nou explozii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelensky a anunțat că luni dimineața vor avea negocieri între o delegație a țării sale și o delegație rusă, în Belarus, în apropiere de graniță.
