În cadrul ședinței din 26 mai 2023, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege, care prevede pretinsa ajustare a cadrului normativ la noul mandat al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF). Necesitatea modificărilor legislative a fost determinată de redistribuirea unor competențe între CNPF și Banca Națională a Moldovei, începând cu 1 iulie anul curent, susțin autorii legii.
Potrivit Direcției comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova, proiectul aparține Guvernului Republicii Moldova și a fost înaintat deputaților spre examinare și aprobate. Însă, de pe site-ul Legislativului aflăm că autorul proiectului de lege este Radu Marian, deputat PAS, inițiativa lui fiind susținută și de către deputații Morozova Marina și Manic Valentina, ambele din aceeași fracțiune parlamentară a partidului de guvernământ.
Totuși, indiferent de autor, atât din conținutul proiectului de lege, cât și din nota informativă, este evident că documentul este în mod clar favorabil unui grup de angajați din cadrul Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF). Acești angajați ar urma să rămână fără atribuții după data de 01 iulie 2023 și să fie eliberați din cadrul Comisiei, ca urmare a lichidării funcțiilor de care CNPF nu mai are nevoie. În mare parte, această reducere de personal ar viza subalternii lui Gheorghiță Adrian, care a fost numit vicepreședinte al CNPF în urma înțelegerilor dintre Dumitru Alaiba și Veronica Maclcoci, despre care presa a relatat recent. Acest document vizează și cel puțin 18 posturi subordonate lui Vitalie Lemne, vicepreședinte al CNPF, care, la numirea în această funcție, a declarat că nu este dispus să renunțe la salariul lunar de aproape 5000 €.
Proiectul de lege, semnat de către deputații PAS, contravine și Raportului Fondului Monetar Internațional privind asistență tehnică – evaluarea stabilității sectorului financiar în Republica Moldova, prin care s-a atras atenția asupra faptului, că examinarea petițiilor de către mai multe instituții implică lacune.
”Cadrul legal și de reglementare pentru protecția consumatorilor financiari este fragmentat și ineficient pentru a îndeplini unele obiective cheie. Cadrul legal atribuie diferite responsabilități pentru angajații Ministerului Economiei, Agenției pentru Protecția Consumatorului, BNM și CNPF. Diferite acte legislative acoperă cadrul legal și de reglementare pentru protecția consumatorilor financiari legate de produse bancare specifice, cum ar fi creditul de consum și plăți. O astfel de segmentare a responsabilităților, mandatelor și instrumentelor implică lacune materiale (cum ar fi lipsa de competențe efective pentru soluționarea litigiilor) și suprapuneri (de exemplu între CNPF și Agenției pentru Protecția Consumatorului, când ambele pot lucra în același timp la aceleași petiții, fără a fi efective)”, este poziția FMI, pct.90 din raportul citat.
Documentul propus de Radu Marian și alți deputați PAS a fost susținut în prima lectură de către mașinăria de vot a PAS, în ciuda avizului condiționat al Direcției Generale Juridice a Parlamentului și contrar avizului negativ al Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor. În mod surprinzător, ultimul document nu a fost făcut public pe site-ul Parlamentului până în prezent.
Ce se ascunde sub inițiativa legislativă?
Începând cu 01 iulie 2023, mai multe atribuții ale CNPF vor fi transferate la Banca Națională a Moldovei, iar competențele Comisiei vor fi limitate. Drept rezultat, este necesară reducerea numărului de personal angajat până în prezent, însă această realitate nu este acceptată în cadrul Comisiei. Cu toate acestea, se continuă înainte cu o atitudine sfidătoare și contrară tuturor, în ceea ce privește aprobarea legii pe care tânărul deputat Radu Marian o susține cu lobby. Prin această lege, se încearcă menținerea funcțiilor și acoperirea salariilor din alte taxe.
Companiile de asigurări vor avea cheltuieli mai mare, iar costurile vor fi puse pe umerii clienților
Având în vedere că funcțiile dorite de a fi păstrate la CNPF se vor ocupa în mare parte cu soluționarea petițiilor privind activitatea unor participanți la piața financiară, aproximativ 135 de petiții anual, deputatul PAS Radu Marian propune ca fondul de salarizare al acestora să fie format din anumite taxe, inclusiv din plățile organismelor de plasament colectiv, societăților de asigurări, intermediarilor în asigurări, societăților de investiții, fondurilor de pensii facultative, bănci, case de schimb valutar și alți contribuabili relevanți.
În ceea ce privește companiile din domeniul asigurărilor, un calcul recent arată că suma anuală pe care asigurătorii vor trebui să o aloce către CNPF va fi de cel puțin 7,4 milioane de lei. Această cheltuială va fi inclusă ca și cost în asigurările RCA și alte tipuri de asigurări, fiind suportată de către cetățeni. Prin urmare, prețul asigurărilor va crește semnificativ în următoarea perioadă, iar această majorare va fi necesară pentru a asigura menținerea unor locuri de muncă la CNPF și pentru acoperirea salariilor de mii de lei în cadrul acestei instituții.
Potrivit informațiilor publice, CNPF a examinat în anul 2020 doar 115 petiții, în 2021 – 121 petiții, iar în 2022 – 135 petiții.
Raportându-ne la datele statistice privind valoarea asigurărilor vândute anual, costul soluționării unei petiții depășește 54 de mii de lei, bani încasați din buzunarele cetățenilor prin intermediul companiilor din domeniul asigurărilor.
Referitor la volumul de lucru, CNPF examinează lunar aproximativ 10-11 petiții, iar aceasta procedură poate fi gestionată de către 1-2 angajați. Cu toate acestea, instituția își propune, prin intermediul PAS, să păstreze toate posturile de personal, iar costurile salariale să fie suportate de către cetățeni.
Petru Burduja, deputat: CNPF dorește taxe suplimentare pentru a-și menține salariile de circa 120 mii lei pe lună
Burduja, deputat PSRM, a explicat că în situația de azi, dacă primele brute anuale subscrise de la compania de asigurări constituie anual circa 2,47 mld. lei atunci dacă mai impunem 0.3% acestea s-ar ridica la 7 mln. 410 mii lei, ceea ce înseamnă că ”acești bani vor fi puși la cheltuieli de companiile de asigurare și, în cele din urmă, prin primele de asigurare, le va plăti consumatorul. CNFP va apăra interesul consumatorului, dar el va plăti pentru aceasta. Situația e similară și cu băncile comerciale”, a adăugat deputatul.
Socialistul a explicat cauzele acestei dorințe a CNPF de a impune taxe suplimentare. ”După ce anumite atribuții ale CNPF vor fi preluate de la 1 iulie de BNM, această structură nu va avea surse să existe. Astfel, înțelegem interesul CNPF de a impune aceste taxe, pentru că se dorește de a păstra salariile mari care, judecând după declarațiile de venit, constituie circa 110-120 mii pe luna”, a subliniat Burduja, îndemnând deputații să nu se grăbească cu adoptarea acestor modificări la lege.
Inițiativa deputaților PAS a fost criticată și de către Igor Munteanu, ex-ambasador în SUA, ex-deputat, în prezent liderul Partidului CUB
În discursul său, Munteanu a subliniat intenția proastă a actualilor guvernanți și disperarea unora privind înzestrarea CNPF-lui cu atribuții din care pot acumula bani pentru salariile nesimțite de la această instituție, remunerațiile lunare ajungând și până la 140 mii lei/lună, acești bani fiind acumulați din taxele achitate de către cetățeni.
Direcția general juridică a Parlamentului: Consultări publice, avize de la BNM și ISSPNPC
Prin avizul din 18 mai 2023, Direcția Generală Juridică a Parlamentului a criticat proiectul de lege propus de deputații PAS și a condiționat adoptarea documentului numai după luarea în considerare a obiecțiilor expuse pe 7 pagini. Mai mult, Direcția a solicitat organizarea dezbaterilor publice și a cerut ca autorii să obțină avize de la Banca Națională a Moldovei și Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC). După cum am menționat anterior, avizul nr. 27/08-1910 din 22.05.2023 al ISSPNPC nu a fost publicat pe site-ul Parlamentului, ceea ce poate sugera existența unui aviz negativ și din partea BNM. Acest document nu este publicat pentru a nu afecta inițiativa legislativă.
Mai mult, proiectul lui Radu Marian a fost criticat inclusiv de către Uniunea Asiguratorilor din Republica Moldova, care a atras atenția asupra problemelor care vor apărea după adoptarea și intrarea în vigoare a acestui document prezentat ca fiind al Guvernului, dar care aparține deputaților PAS.
În contextul menționat mai sus, este preocupant faptul că Partidul Acțiune și Solidaritate, prin acțiuni voite sau tacite ale deputaților săi, în special Radu Marian și alți apropiați din domeniul controlat de CNPF, promovează astfel de proiecte cu dedicații speciale. Se pare că nu se ia în considerare faptul că povara introducerii noilor taxe în domeniul pieței financiare va cădea pe umerii cetățenilor, în timp ce anumiți angajați vor continua să primească salarii lunare ce depășesc limitele bunului simț. Această limită a fost evidențiată și speculată în perioadele electorale anterioare de către reprezentanții partidului aflat astăzi la guvernare, însă în prezent ei adoptă o poziție exact opusă.
Legea ar putea fi adoptată în lectura a doua și finală până la sfârșitul lunii iunie curent, mai cu seamă că se dorește aplicarea ei începând cu 01 iulie 2023.