EDITORIAL // Eugenia Guțul și hârtia de turnesol a democrației moldovene

Eugenia Guțul, guvernator

Eugenia Guțul a fost învestită miercuri, 19 iulie, în funcția de bașcan al autonomiei găgăuze. Nici un reprezentant al puterii de stat, Guvern, Parlament ori Președinție, nu a fost prezent la ceremonia desfășurată la Comrat, capitala acestei regiuni.

Articolul 14 al legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, aliniatul patru, spune: „Guvernatorul Găgăuziei este confirmat în funcţia de membru al Guvernului Republicii Moldova printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova”.

În 1994, data aprobării acestei legi speciale, legislatorii moldoveni s-au bazat pe buna credință a politicienilor de la Chișinău și Comrat și nu au stabilit un termen obligatoriu pentru emiterea decretului de către șeful statului.

Regula generală presupune un termen rezonabil de emitere a decretului prezidențial care, potrivit experților, nu ar trebui să depășească 14 zile, termenul de învestire al Cabinetului moldovean de Miniștri.

În actualul context politic moldovean nu putem vorbi de buna credință a părților, dimpotrivă.

Procuratura Anticorupție a deschis un dosar penal cu privire la coruperea alegătorilor de către reprezentanții Partidului Șor, iar, ulterior, au anunțat că Eugenia Guțul are statut de învinuit în dosarul privind finanțarea ilegală a formațiunii.

În același timp, mai mulți reprezentanți ai PAS au declarat, într-o formă sau alta, că noul guvernator ar fi reprezentantul unei grupări criminale care va încerca să obstrucționeze activitatea guvernării și să deturneze parcursul european al Republicii Moldova.

Lipsa oficialilor moldoveni de la ceremonia de învestire a Eugenie Guțul se bazează inclusiv pe statutul de învinuit al acesteia.

Procuratura Anticorupție nu a reușit să găsească o legătură clară între banii delapidați de Ilan Șor și campania electorală a Eugeniei Guțul din regiunea găgăuză.

În contextul în care Curtea de Apel din Comrat a recunoscut, printr-o hotărâre judecătorească, victoria Eugeniei Guțul la alegerile pentru funcția de bașcan a regiunii găgăuze, argumentul de fraudare al alegerilor este destul de subțire.

Cel mai probabil, decidentul politic moldovean este tentat să nu emită decretul de confirmare al noului guvernator al Găgăuziei în calitate de membru al Cabinetului de Miniștri.

Hotărârea judecătorească eliberată de Curtea de Apel din Comrat este actul juridic care obligă instituția prezidențială să emită acest decret.

Nici unul din cei 75 de observatori internaționali acreditați de Comisia Electorală Centrală pentru monitorizarea alegerilor regionale din UTA Găgăuzia nu au contestat veridicitatea actului emis de Curtea de Apel Comrat.

Din data de 19 iulie, Președinția Republicii Moldova a devenit hârtia de turnesol a proceselor democratice moldovenești.

Autor: Victor Nichituș, editorialist

Total
0
Shares
Total
0
Share