Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei a atras asupra statului agresor o serie de măsuri corecte și concrete din partea statelor lumii, șocate de acțiunea injustă, nejustificată și neprovocată a Kremlinului, declanșată la 24 februarie 2022.
Agresiunea rusă asupra Ucrainei a început anterior utilizării propriu-zise a armamentului militar. Moscova și-a activat mijloacele de propagare a fake news-urilor, a narativelor anti-UE, anti-NATO, anti-Ucraina, pe care le-a promovat intens prin jurnaliști, trusturi de presă și vlogger/bloggeri în mediul online apropiați „țarului” de la Kremlin.
Folosind aceste „unelte”, Rusia a urmărit mai multe obiective: crearea și inducerea unui sentiment de teamă și de nesiguranță în rândul societății ucrainene și nu numai, promovarea unor mesaje de dezbinare în societatea ucraineană, distorsionarea unor idei privind relațiile Ucrainei cu statele occidentale, victimizarea, hilară și lipsită de fundament, față de un posibil atac din partea Ucrainei, lista putând continua.
Acțiunile Rusiei nu au trecut neobservate, iar reacțiile statelor lumii nu au întârziat să apară. Treptat, pe măsură ce retorica rusă a devenit tot mai agresivă, au fost închise o serie de platforme media care promovau aceste idei în mai multe state din Europa, Statele Unite ale Americii, Asia și Africa (Russia Today, Sputnik și altele). Totodată, lista demersurilor inițiate de statele lumii continuă: sancțiuni asupra unor indivizi din Rusia (printre care și Putin), sancțiuni economice, măsuri privind călătoriile cetățenilor ruși, expulzări etc.
Deși efectele încep să se resimtă la nivelul populației ruse, Kremlinul continuă să forjeze economia și resursele țării pentru a-și demonstra ambițiile imperiale, nu doar în Ucraina.
Un exemplu concret al ignoranței, aroganței și nepăsării ruse sunt acțiunile desfășurate în statele balcanice: Serbia și Muntenegru (acesta din urmă, membru NATO, candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană) au devenit state ale căror teritorii sunt folosite abuziv – sau nu!? – de Rusia pentru a-și adăposti spionii și agenții, pentru a organiza întâlniri cu informatorii, pentru a coordona acțiuni pe teritoriul statelor europene. Scopul, ușor de ghicit: dezinformare, tensionarea relațiilor dintre statele europene, promovarea intereselor maligne ruse.
Influența rusă în zona Balcanilor a crescut semnificativ în ultimul an. Rusia folosește mijloacele soft power și încearcă să se apropie de statele din această regiune utilizând falsa impresie a legăturilor culturale și religioase. Astfel, pentru a-și promova narativele interzise deja în mare parte din statele occidentale, Rusia, prin agenții săi, contactează jurnaliști și platforme media favorabile intereselor sale, cu scopul de a-și continua jocul „murdar” utilizând actori locali.
Deși Muntenegru s-a alăturat sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei, inclusiv prin expulzarea a 12 diplomați ruși în anul 2022, propaganda rusă este continuată habotnic de câteva personaje care nu înțeleg că aduc în casele lor un agresor, care, după cum s-a putut vedea în situația Ucrainei, la un moment dat va folosi toate mijloacele, inclusiv rachete, tancuri și alte instrumente de distrugere, pentru a obține ce dorește.
Printre aceste persoane, se numără jurnalistul Gojko Raicevic, cu origini muntenegrene și cu cetățenie britanică, editor în cadrul publicației IN4S. Individul a fost implicat în campanii denigratoare la adresa statului muntenegrean și liderilor săi, inclusiv în acțiuni împotriva NATO. Gojko Raicevic, este exemplul trădătorului care își vinde familia și originile pentru a propaga interesele rusești în propria țară, Muntenegru, articolele sale fiind o compoziție stricată a liniilor trasate de Kremlin.
Concret, Raicevic este autorul unui articol publicat în anul 2018 – „Uncorroborated media allegations on Russian Main Intelligence Directorate (GRU) involvement in SKRIPAL case” – și care a fost conceput la ordinul direct al unui membru al Ambasadei Rusiei din Muntenegru.
Legăturile jurnalistului muntenegrean cu rușii sunt vechi. La nivelul anului 2016, a fost văzut în prezența a trei cetățeni ruși la un restaurant din apropierea orașului Podgorica, în timp ce primea o sumă de bani în schimbul unui material furnizat (foto mai jos).
La masă se afla și rusoaica Anna Bogacheva, membru al Agenției de Cercetare pe Internet, dată în urmărire de FBI pentru implicarea ilegală în alegerile din SUA, pe numele căreia a fost emis un mandat de arestare. Agenția din care face parte Bogacheva este deținută de Evgheni Prigozhin, cunoscutul bucătar al tiranului de la Kremlin. Firma mai este cunoscută și sub denumirea de „fabrica de troli” și a fost implicată în acțiuni de dezinformare și promovare a intereselor Rusiei în întreaga lume.
Revenind la Gojko Raicevic, acesta este frequent flyer cu destinația Rusia, călătorind în fiecare an cu scopuri bine știute. Raicevic a fost onorat pentru rezultatele sale și invitat să participe la Primul Congres al Adunării Popoarelor Eurasiatice de la Moscova, eveniment organizat în anul 2017, susținut de MAE rus și Rossotrudnicestvo. Totodată, având în vedere rezultatele sale deosebite în interesul Kremlinului, nu a putut lipsi de la Summitul Democrației Naționale Ruso-Balcanice, conferința din anul 2019 la care au participat și oficiali ruși, dar și foști militari.
Gojko Raicevic a fost alegerea potrivită pentru Kremlin, este printre fondatorii mișcării anti-NATO din Muntenegru, a contribuit la organizarea mai multor proteste împotriva aderării la alianță, fiind coordonatorul rețelei de ONG-uri „Nu războiului – Nu NATO”. Grupul a fost implicat în campania derulată împotriva recunoașterii Kosovo.
O altă legătură a sa cu Rusia este Partidul Frontul Democratic. A sprijinit protestele pe care formațiunea le-a organizat în anii 2015 și 2016 și continuă să le susțină publicațiile. Printre asociații lui Gojko Raicevic există persoane cu profiluri similare, conexiuni cu cetățeni ruși și viziuni pro-ruse, dintre care îi menționăm pe:
Igor Damjanovic, jurnalist din Muntenegru pentru IN4S și corespondent pentru diferite publicații ruse, Russia Today, Sputnik și Balkanist (condus de cunoscutul activist anti-NATO, Oleg Bondarenko). Recunoscut pentru viziunile sale pro-ruse, critică Muntenegrul și își declară public sprijinul pentru „Marea Serbie”.
Vladimir Bozovic, rector al Universității din Muntenegru, rusofil și opozant declarat al NATO.
Drazen Zivkovic, fondator și redactor șef al portalului online BORBA. Activ din 2017, prezintă pozițiile Serbiei și Rusiei.
Milana Babic, aflată în legătură cu instituții de presă pro-sârbe și pro-ruse din Trebinje (Bosnia).
Modest Kolerov, declarat persona non grata în Letonia, Lituania, Estonia și Georgia pentru implicare în activități rusești care au interferat intereselor naționale. Anul trecut, a fost inclus de Uniunea Europeană pe lista persoanelor conexate invaziei Rusiei în Ucraina.
Cu astfel de oameni, muntenegrenii vor avea probleme serioase la alegerile parlamentare, Muntenegru fiind o țară divizată între susținătorii Occidentului și cei ce lucrează pentru dezvoltarea legăturilor cu Rusia.
Întrebarea care rămâne este ce facem cu cei de mai sus, care lucrează pentru Rusia, prin care Rusia își vede servite interesele și care iau masa nestingheriți printre noi, fac schimburi, plăți între ei și își văd de treabă? Oare autoritățile îi veghează? Sperăm că da, dar doar atât?
