Bitcoin. Ceva nou, necunoscut, din era internetului, dar tentant pentru a încerca marea cu degetul… poate devii bogat peste noapte. Ca să ne explice cum a ajuns bitcoinul la o valoare așa de mare, ex-premierul moldovean și actualul om de afaceri Ion Sturza ne dă un exemplu similar din istoria economică mondială.
“Zilele acestea am vizitat unul dintre cele mai îndrăgite orașe, Istanbulul. Puțin arhaic, dar vibrant și romantic. Orașul lalelelor. Știu că pentru mulți e o surpriză să afle că patria lalelelor e Turcia, și nu Olanda. În fiecare primăvară, în Istanbul sunt plantate 15 milioane de bulbi de lalele de toate culorile și dimensiunile! Și totuși, de lalelele din Olanda mi-am adus aminte anume la Istanbul. Lalelele care au stârnit în îndepărtatul an 1637 unul din cele mai mari dezastre financiare, consecință a prostiei și lăcomiei umane. Importat ca o plantă exotică de botaniști din Turcia, bulbul de lalea a devenit în scurt timp un instrument de mega-speculație, prețul lui crescând de la câțiva guldeni la echivalentul unei averi mari! Evident, fără o acoperire reală, iar drept urmare, la scurt timp, prețul s-a prăbușit la o fracțiune de gulden. O poveste care este perfect fezabilă și pentru isteria din zilele noastre – Bitcoin. Ceva nou, necunoscut, din era internetului, dar tentant pentru a încerca marea cu degetul… poate devii bogat peste noapte”, scrie Ion Sturza pe facebook.
Sturza consideră că bitcoinul este o nouă „lalea” a secolului XXI. Doar că de data aceasta frenezia-speculație a cuprins o lume întreagă, un fel de „sport” mondial, care a făcut ca „prețul” bitcoinului să crească de la un cent la 18.000 de USD! În realitate este o nouă piramidă de tip Ponzi care se va prăbuși la un moment dat și va îngropa mulți „investitori”.
“Bitcoinul se „poziționează” drept bani sau o formă de plată. Pentru unii „farmecul” constă în faptul că nu este reglementat de nimeni. Se știe că, prin consens, doar statele emit instrumente de plată. Anume statul (banca centrală) are grijă de masa monetară, mărimea acesteia, viteza de circulație și multe alte mici „prostioare” care fac ca banii să aibă o anumită valoare bazată pe avuție generală. Altfel, efectul Zimbabwe, inflație de milioane. În plus, sistemul de impozite, contracararea spălării de bani, finanțarea crimei organizate și terorismului”, explică Ion Sturza.
Omul de afaceri moldovean stabilit la București spune că „jucătorii de poker” cu bitcoinul anume aceste lucruri nu și le doresc. Ba mai mult, bitcoinul este într-un fel „reglementat” de cei care în realitate îl controlează, platformele mari de tranzacționare, „minerii” din China care au pus la punct o imensă capacitate de procesare (emitere) în așa-numitele ferme de mining și dezvoltatorii de programe. Apropo, „mining”-ul reprezintă un proces foarte mare de consum de energie pentru servere. Mafia rusească s-a gândit deja la energia „ieftină” de la Cuciurgan, produsă din gazul furat de la „Gazprom”.
“În termeni financiari, bitcoinul este un instrument de speculație extremă, un joc de noroc, o ruletă. Joc care antrenează pe cei avizi de risc și lacomi. Nimic complicat, dar extrem de volatil. Nu poate fi un „activ investițional” ce crește de sute de ori într-o perioadă foarte scurtă! Este un fel de MMM (Caritas!)”, mai spune Sturza.
Și încă un element interesant – 40% de bitcoini sunt deținuți de 1.000 de persoane (conturi), majoritatea din Coreea de Sud! Sfatul lui Ion Sturza este să ne ferim de a fi proștii care au „pierdut trenul” cu banii reali, nu virtuali, plecați către destinații exotice.
