Secretarul de stat al MAI, Daniella Misail-Nichitin, a participat astăzi, 25 mai, la evenimentul cu genericul „Dialog comun – Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violentei față de femei și a violenței în familie de la ratificare la implementare”, cu ocazia intrării în vigoare începând cu 1 mai 2022. Întrunirea a fost organizată de Parlamentul Republicii Moldova, în parteneriat cu UN Women, Ambasada Suediei și Coaliția Națională „Viața fără violență în familie”.
La eveniment, au participat reprezentanți ai Parlamentului și Guvernului, ai partenerilor de dezvoltare și societății civile, care au prezentat și pus în discuție viziunea pe care o au, angajamentele asumate, perspectivele și obiectivele pe termen scurt, atribuite în procesul de implementare a Convenției de la Istanbul, destinate asigurării protecției și asistenței victimelor violenței în familie și împotriva femeilor.
În discursul său, secretarul de stat al MAI a menționat că Convenția de la Istanbul setează responsabilități noi pentru autoritățile statului astfel încât să fie asigurată o mai bună protecție a victimelor violenței față de femei dar și o responsabilizare eficientă a celor care comit astfel de infracțiuni.
„Un obiectiv important, care se regăsește în Foaia de parcurs al MAI este dezvoltarea servicilor specializate, și anume implementarea modelului cunoscut în țările europene dar și în SUA, a conceptului Centrului de Justiție Familială. Acest serviciu va fi lansat până la finele acestui an și va asigura un răspuns eficient, prompt, centrat, pentru nevoile victimelor violenței în familie și violenței față de femei. Model de abordare integrată și de cooperare intersectorială a specialiștilor din organele de poliție, justiție, sănătate, protecție socială, sub același acoperiș”, a menționat Daniella Misail-Nichitin.
Totodată, secretarul de stat a menționat și despre elaborarea și promovarea Metodologiei și Instrucțiunii de lucru a echipei de intervenție pe cazurile de violență sexuală – activitate care se regăsește atât în Strategia națională în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei și violenței în familie, dar și în proiectul Programului ordine și securitate publică pentru anii 2022-2025 al MAI. Această Metodologie și Instrucțiune a fost pilotată în 8 localități din țară, și sunt deja înregistrate primele rezultate.
Un alt aspect critic, dar care se întâmplă în RM și în alte țări din lume, sunt cazurile de violență față de femei soldate cu deces sau cu vătămări corporale grave. În acest context, MAI a instituit secretariatul Comisiei de analiză și monitorizare a cazurilor de violență în familie soldate cu deces și vătămare corporală gravă. Prima ședință a acestei comisii a avut loc în luna aprilie curent. Acest mecanism va avea capacitatea de a analiza toate cazurile care se comit anual, pentru a avea o analiză calitativă amplă și a putea lua decizii concrete și punctuale, astfel încât numărul de cazuri de deces, numărul de violență în familie și violență față de femei soldate cu vătămări corporale grave să se reducă la minim.
În perioada ultimilor 10 ani, lucrurile au evoluat din perspectiva documentelor de politici elaborate dar și din perspectiva consolidării capacității oamenilor de a răspunde la această problemă. Conform IGP, în 2011 au fost înregistrate 491 de infracțiuni, iar în 2021 această cifră a ajuns la 947. Totodată, contravenții în 2011 au fost înregistrate 2539 și respectiv în 2021 – 1662 contravenții.
În acest sens, este necesar de modificat cadrul normativ, și anume în contextul aplicării prevederilor articolului 78 prim din Codul Contravențional, astfel încât să fie posibil aplicarea arestului contravențional, în situații când nu se reușește a reține făptuitorul pentru durata de până la 3 ore. În context, de comun cu partenerii, MAI iși propune elaborarea unui set de amendamente la cadrul normativ, astfel încît să poată fi autorizată reținera făptuitorului în cazurile violenței în familei pe o durată mai mare de 3 ore.
O măsură provizorie, instituită de către poliție la fața locului comiterii faptei, este ordinul de restricție de urgență. Aici se constată o dinamică, de la 2160 de ordine de restricții de urgență instituite în 2017 până la 5850 de astfel de ordine eliberate în 2021. Este un prim mecanism care vine să asigure protecția imediată a victimei, prin scoaterea agresorului din familie. Totodată, această măsură este consolidată de un alt mecanism de protecție, și anume ordonanța de protecție emisă de instanțele de judecată în procedură civilă sau în procedură penală.
Statisticile denotă că, din cele 700-800 ordonanțe de protecție emise și pe care le monitorizează poliția anual, circa 52-55% sunt respectate. Drept răspuns la această provocare, este amendarea Codului de executare și Legii nr. 8 din 2008 cu privire la probațiune din perspectiva atribuirii ordonanței de protecție statut de document executoriu, care vine să dezvolte instituția monitorizării electronice a agresorilor familiali, în privința cărora au fost emise ordonanțe de protecție.
Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie reprezintă cel mai amplu și cuprinzător cadru juridic destinat asigurării protecției și asistenței victimelor violenței împotriva femeilor și victimelor violenței în familie. Convenția este primul document internațional care recunoaște violența împotriva femeilor ca fiind o formă de discriminare bazată pe gen și o încălcare a drepturilor omului, fiind bazată pe patru piloni importanți: prevenire, protecție, urmărire penală și politici coordonate.
