Parlamentul ungar nu a inclus ratificarea aderării Suediei la NATO pe agenda sesiunii sale rămase până la vacanța de vară, astfel că această ratificare nu va putea fi votată înainte de luna septembrie, exceptând cazul convocării unei sesiuni extraordinare, relatează joi agențiile Reuters și EFE, citate de Agerpres.
„Fidesz (partidul premierului Viktor Orban) servește interesele lui Vladimir Putin și ale lui Recep Tayyip Erdogan (președinții Rusiei și Turciei) prin continuarea blocării în parlament a ratificării aderării Suediei”, la NATO, a declarat Agnes Vadai, deputată a formațiunii de opoziție Coaliția Democratică.
Turcia și Ungaria sunt singurele state membre ale NATO care încă nu au ratificat aderarea Suediei la Alianță. Ankara invocă lipsa de cooperare a guvernului de la Stockholm în extrădarea către Turcia a unor persoane pe care aceasta le consideră având legături cu organizații teroriste, în special din zona kurdă, iar Budapesta reproșează politicienilor suedezi că și-au făcut un obicei din a emite critici la adresa guvernului condus de Viktor Orban.
Ungaria a amânat în mod repetat ratificarea aderării Suediei la NATO, iar noua amânare face imposibilă realizarea acestei aderări până la summitul Alianței din 11-12 iulie.
Ungaria a tergiversat de asemenea ratificarea aderării Finlandei, dar a votat-o de îndată ce Turcia și-a ridicat rezervele pe care le exprimase de asemenea față de această țară. Este „evident” că Fidesz va decide punerea votului pe agenda parlamentară în funcție de poziția Turciei, crede deputata ungară de opoziție.
Premierul suedez, Ulf Kristersson, a declarat joi că intenționează să discute în cursul zilei cu Viktor Orban.
Acesta din urmă se află în conflict cu Bruxellesul, care a blocat Ungariei fondurile europene și pe cele din PNRR, planul de relansare post-pandemie. Comisia Europeană îl acuză pe Orban de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunității LGBT, respingerea migranților, controlul asupra presei, justiției și achizițiilor publice sau contestarea întâietății deciziilor Curții de Justiție a UE (CJUE) asupra dreptului național.
