Veaceslav Platon ar putea scăpa de pușcărie. El ar fi încercat să-și croiască punți spre judecători, așa că aceștia i-ar fi admis, deloc dezinteresat, cererile privind rejudecarea dosarului în care este învinuit de sustragerea a sute de milioane de lei din conturile companiilor „Moldasig” și „Alliance Insurance Group”.
Conform surselor Deschide.MD, fostul deputat le-ar fi plătit sume colosale magistraților de la CSJ și Curtea de Apel care i-au examinat cazul. În ianuarie a acestui an, Platon a obținut ceea ce-și dorea – casarea dosarului, așa că, potrivit unor oameni din sistemul judecătoresc, ale căror nume nu le putem dezvălui, acesta s-a apucat de „rezolvat” celălalt dosar, în care este acuzat de delapidarea fondurilor din sistemul bancar, inclusiv BEM.
După ce primul său dosar a ajuns la Curtea Supremă de Justiție, Platon a decis să acționeze. În mediul judecătoresc se vehiculează că, pe 29 octombrie 2019, fostul deputat în Parlamentul R. Moldova din 2009 până în 2010 de pe listele AMN-ului, ar fi „mulțumit” judecătorii de la Colegiul Penal al CSJ, „despăgubind” fiecare membru cu câte 300 de mii de euro. Totul pentru a obține o decizie privind expedierea spre rejudecare la Curtea de Apel a dosarului „Moldasig” și „Alliance Insurance Group”. Întâmplător sau nu, cazul a fost casat și trimis spre rejudecare.
Completul de magistrați de la CSJ care au adoptat o asemenea hotărâre era format din: Iurie Diaconu, Ion Guzun, Liliana Catan, Dumitru Mardari și Maria Ghervas.
Așadar, pe 30 ianuarie 2020, judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău l-au achitat pe dosarul în care fusese condamnat la 13 ani de pușcărie și au trimis cauza spre o nouă examinare la Judecătoria Chișinău, iar pentru asemenea „favoruri”, magistrații de la CA ar fi fost remunerați cu câte 200 de mii de euro fiecare. Cei care au dat verdictul au fost: Ion Pleșca (fost președinte al instanței), Elena Cojocaru și Silvia Gârbu.
Așadar, dacă Platon nu avea statut de învinuit în dosarul BEM, urmare a deciziei, acesta ar fi fost eliberat din închisoare.
Totuși, condamnarea la 18 ani de pușcărie a „raiderului nr.1 în spațiul CSI” pe dosarul delapidării de fonduri de la Banca de Economii a Moldovei rămâne, deocamdată, în vigoare.
Deși a epuizat toate căile de atac în acest dosar – de la prima instanță până la CSJ – acesta a apelat la o cale extraordinară de atac. Mai exact, cazul său urmează să fie examinat de Colegiul Penal al Curții Supreme, format, la ora actuală, din 8 magistrați: Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Anatolii Țurcan, Elena Cobzac, Victor Boico, Iurii Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, ultimii trei fiind și cei ce au emis decizii favorabile în cauza sa anterioară.
Potrivit unor surse din mediul judecătoresc, Platon deja a purces la mituirea și acestui complet de magistrați. De data aceasta, sumele ar fi mult mai mari. Pentru o decizie favorabilă în dosarul furtului de la BEM sau, cel puțin, de transmitere a cauzei spre rejudecare la Colegiul Penal al Curții de Apel, Platon le-ar propune câte 400 de mii de euro pentru fiecare.
Aceleași surse ale Deschide.MD afirmă că unii dintre cei 8 judecători au și acceptat „oferta” fostului deputat, în timp ce alții se opun, considerând că o asemenea hotărâre este ilegală și ar discredita în totalitate sistemul judecătoresc din R.Moldova și CSJ în special. Persoane din anturajul acestora ne-au mai spus că asupra magistraților care refuză să admită asemenea solicitări se exercită o serie de presiuni atât din partea unor oameni din afara sistemului, cât și din partea propriilor colegi.
Cea care ar crea legăturile între Platon și ceilalți judecători ar fi nimeni alta decât Liliana Catan. Se vehiculează că, pe lângă cei 400 de mii de euro promiși, aceasta ar primi și un milion de euro „pentru organizarea procesului”. Mai mult, „raiderul” s-ar fi angajat să o „instaleze” și în funcția de președinte al CSJ, care urmează să fie ales în viitorul apropiat.
Colegiul penal al CSJ a admis examinarea dosarului, astfel că pe 7 mai magistrații se vor întruni în ședință.
Veaceslav Platon ar spera la o decizie favorabilă definitivă în acest dosar, care l-ar libera de răspundere sau, cel puțin, la trimiterea spre rejudecare a cauzei la Colegiul Penal al Curții de Apel, acolo unde acesta ar avea „ieșiri” și ar putea obține decizia mult dorită.
În cazul unui asemenea scenariu, acesta va fi eliberat din detenție.
De precizat este că, dacă Platon va fi declarat „nevinovat”, statul va fi nevoit să-i întoarcă acțiunile pe care le deținea la două bănci (Agroindbank și Moldoindcombank), pe care magistrații i le-au confiscat odată cu condamnarea lui la 18 ani de închisoare.
În eventualitatea în care noii acționari ai băncilor vor reuși să-și adjudece în instanță companiile, Platon va primi cel puțin 800 de milioane de lei, cu care statul a fost despăgubit.
Astfel, „investind” 6 milioane de euro în eliberarea sa, Platon s-ar putea alege cu restituirea din partea Guvernului a altor 40 de milioane, afirmă surse apropiate cazului.
De asemenea, persoane din anturajul lui Platon susțin că miza sa ar fi, de fapt, întoarcerea băncilor, așa că acesta ar planifica acționarea statului în judecată în privința exproprierii pachetelor de acțiuni de la „Agroindbank” și „Moldindcombank”, care valorează câte 100 de milioane de euro fiecare.
Unul dintre aceste procese se află deja, potrivit surselor Deschide.MD, la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Stockholm. Pentru a-și asigura serviciile unei case de avocaturi competente în acest domeniu, statul ar trebui să achite câteva milioane de dolari, cheltuieli pe care R.Moldova, fapt bine cunoscut, nu și le permite.
Prin urmare, în cazul unui câștig în instanță, sumele vor fi restituite din bugetul statului, format inclusiv din plățile pe care le efectuează cetățenii.
Raiderul nu este la prima încercare de acest fel, în 2016, Curtea Internaţională de Arbitraj de la Stockholm a decis ca BNM „să se abţină” de la recunoaşterea pachetului majoritar de acțiuni de la Moldova-Agroindbank (MAIB), drept fiind unul „concertat”. Decizia a venit după ce Platon s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată a Băncii Naționale a Moldovei.
După doi ani, aceeași Curte a dat câștig de cauză autorităților de la Chișinău, dar și Băncii Centrale.
Amintim că, la 20 aprilie 2017, Judecătoria Chișinău, cu sediul la Buiucani, a dispus condamnare lui Veaceslav Platon la 18 ani de pușcărie pentru furt în proporții deosebit de mari de la Banca de Economii. La 18 decembrie a aceluiași an, Curtea de Apel Chișinău a menținut hotărârea primei instanțe, iar la 14 noiembrie 2018, CSJ a dispus aceeași măsură. În rezultatul acestor decizii, procuratura a confiscat de la Platon 800 de milioane de lei, bani care ar fi fost sustrași din sistemul bancar.
Un alt dosar în care figurează fostul deputat vizează sustragerea câtorva sute de milioane de lei din conturile companiilor „Moldasig” și „Alliance Insurance Group”. Pe 12 decembrie 2017, Platon a fost condamnat la 12 ani de închisoare în acest dosar, hotărârea fiind menținută de Curtea de Apel pe 14 decembrie 2018, care i-a extins pedeapsa cu încă un an.
Cumulativ, acesta urma să stea după gratii 25 de ani.