Azerbaidjanul intenţionează să acorde amnistie combatanţilor armeni din Nagorno-Karabah care depun armele, deşi unele unităţi militare au anunţat că îşi vor continua rezistenţa, a declarat pentru Reuters un consilier prezidenţial azer, scrie Agerpres.ro
Etnicii armeni din Nagorno-Karabah au declarat joi că au nevoie de garanţii de securitate înainte de a depune armele, după ce Azerbaidjanul a anunţat că a readus regiunea separatistă sub controlul său după o operaţiune militară de 24 de ore, aminteşte vineri Reuters.
Preşedintele azer Ilham Aliev a spus miercuri că, în urma operaţiunii lansate de Baku, ideea unei regiuni etnice armene separate Nagorno-Karabah a devenit istorie şi acum regiunea va trăi în “paradis” ca parte a Azerbaidjanului.
Hikmet Hajiev, consilier pentru politică externă al preşedintelui Azerbaidjanului, a declarat într-un interviu pentru Reuters că Baku are în vedere o amnistie pentru acei combatanţi din Nagorno-Karabah care renunţă la arme.
“Chiar şi în ceea ce-i priveşte pe foştii militari şi combatanţi, dacă aceştia pot fi clasificaţi în acest fel, chiar şi pentru ei avem în vedere o amnistie sau facem aluzie la o amnistie”, a spus Hajiev.
Drepturile armenilor din Nagorno-Karabah vor fi respectate ca parte a integrării lor în Azerbaidjan, a declarat el, adăugând că aceştia au cerut sprijin umanitar, precum şi aprovizionare cu petrol şi benzină. Trei cargouri de ajutor umanitar vor fi livrate în regiune vineri, a spus el.
“În prezent, vedem unele grupuri de armată individuale şi ofiţeri care au făcut declaraţii publice că nu acceptă condiţiile noastre şi vor continua rezistenţa”, a afirmat el.
“De asemenea, vedem că unele grupuri minore se îndreaptă spre păduri”, a mai spus el. “Dar noi nu vedem aceasta drept cea mai mare provocare şi o mare provocare de securitate. Desigur, acest lucru va cauza anumite provocări şi dificultăţi, dar nu la o scară atât de mare”, a considerat el.
Nagorno-Karabah este recunoscut la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului majoritar musulman, dar populaţia sa creştină armeană şi-a păstrat independenţa de facto de când s-a desprins într-un război din anii 1990, când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, aminteşte Reuters.
Mulţi dintre cei 120.000 de armeni din Nagorno-Karabah spun că au fost abandonaţi de Rusia, Occident şi Armenia însăşi, şi au declarat în repetate rânduri că se tem de persecuţie din partea Azerbaidjanului, care este susţinut de Turcia.
Prim-ministrul armean Nikol Paşinian a declarat că Armenia este pregătită să accepte refugiaţi din Nagorno-Karabah.
Victoria revendicată de Azerbaidjan asupra regiunii aduce o nouă întorsătură istoriei tumultoase a regiunii muntoase Nagorno-Karabah, care de-a lungul secolelor a ajuns sub stăpânirea perşilor, turcilor, ruşilor, otomanilor şi sovieticilor.
Ea ar putea schimba de asemenea echilibrul delicat al puterii în regiunea Caucazului de Sud, un mozaic de naţiuni şi etnii unde Rusia, Statele Unite, Turcia şi Iranul şi îşi dispută influenţa.
