Ad
Ad
Ad
Archive

august 15, 2019

Browsing

Mulți bărbați caută metode cât mai originală să-și ceară în căsătorie iubitele, fiecare încearcă să compună o încercare inedită și unică. Pentru a-și uimi a doua jumătate, nu trebuie să fie foarte creativ, sunt importante emoțiile, pentru că riscați în caz contrar să ajungeți într-o situație stupidă.

Un fermier ingenios s-a gândit mult timp cum să își ceară iubita de soție într-un mod cât mai original. Nu a găsit nimic mai bun decât să îmbrace inelul de logodnă pe pulpa unei vaci.

Când a văzut acest gest plin de romantism, tânăra a publicat pe internet această poză și a întrebat prietenii virtuali, ce răspuns ar fi oferit ei.

De menționat este că comentariile erau diferite, unii au spus că este un gest creativ, alții spuneau că e dezgustător, iar pentru unii era foarte amuzant.

Astăzi, Parlamentul și Guvernul și-au desemnat câte doi judecători la Curtea Constituțională. Din partea Executivului este vorba de Liuba Șova și Nicolae Roșca, iar din partea Legislativului, Dumitru Pulbere și eroina Domnica Manole.

Pe parcursul carierei sale de judecator, Domnica Manole a fost de două ori subiect de discuție la autoritatea de integritate.

În 2013, ZdG a scris că magistrata deținea cele mai multe mașini dintre toți judecătorii din Republica Moldova —11. Majoritatea dintre ele erau de model Dacia (6), fiind date în chirie unei companii de taxi. După publicarea articolului, Domnica Manole a fost investigată de Comisia Natională de Integritate (CNI), care a constatat că magistrata nu a indicat în declarația sa de avere un garaj, venitul din vânzarea a două mașini, două conturi bancare și două firme ale soțului. Drept explicație, Manole le-a spus organelor abilitate că nu și-a declarat toată averea dintr-o eroare, neintenționat, prezentând în acest sens mai multe documente prin care se preciza că firmele nedeclarate nu i-au adus venituri, fiind nefuncționale. CNI a sesizat Procuratura Generală în legătură cu inexactitățile identificate în declarația cu privire la venituri și proprietate a Domnicăi Manole. La scurt timp, Procuratura Anticorupție a refuzat inițierea urmăririi penale.

În iulie 2016, la scurt timp după ce CSM și-a dat acordul pentru urmărirea penală a magistratei, Procuratura Anticorupție a sesizat CNI-ul și a cerut examinarea eventualei încalcări a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2015 de către Domnica Manole. La 14 iulie 2016, CNI a respins solicitarea.

În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, care cuprinde anii  2017 și 2018. fosta judecătoare indică un salariu la CA Chișinau de 126 de mii de lei, pensie în valoare de 390 de mii de lei, un depozit bancar în valoare de 205 480 de lei, dobânda de 12 292 de lei și 14 100 de euro drept venit după înstrăinarea unui automobil de model Mitsubishi Pajero Sport.

Familia Manole deține un lot pomicol de 0.0574 ha, evaluat la puțin peste 40 de mii de lei, un apartament de 130 metri patrați cu o valoare de aproape un milion de lei, un garaj și un loc de parcare subterană. Soții Manole au în proprietate două mașini Nissan Murano, fabricat în 2012 și cumpărat în 2018 cu 14 100 de euro, și Dacia Logan, fabricat în 2007 și cumpărat în 2011 cu 40 de mil de lei. Familia declară cote-părți în trei firme: SA „Filomela”, „Impex-Div” SRL și „Vad-Com” SRL.

În conturile bancare, familia deține 40 159 de lei.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice

În luna mai 2016, Domnica Manole s-a ales cu un dosar penal după ce a pronunțat o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum republican la ițiativa PPDA, iar la 4 iulie 2017 a fost demisă din funcție de catre Consiliul Superior al Magistraturii, în baza unui aviz al Serviclului de Informații și Securitate.

Pe parcursul carierei, aceasta a ajuns de mai mulle oro în vizorul presei.

Domnica Manole promovată la Curtea de Apel, prin decretul lui Vladimir Voronin a fost surprinsă în 2008 de o echipă Pro TV, în limp ce discută în birorul său de serviciu, cu președintele de atunci al Consillului Municipal, consilierul comunist Eduard Mușuc. Se întâmpla înainte de începerea unei ședințe de judecată într-­un dosar civil judecat de Manole, în care una dintre parți, era Mușuc. Domnica Manole îi dădea sfaturi acestuia (Mușuc reprezenta comuniștii, care atunci erau la guvernare) cum să se comporte în proces ca să câștige. Discuția a fost înregistrată în spatele ușii întredeschise a biroului magistratei. După mediatizarea cazului, Domnica Manole a calificat reportajul Pro TV despre discuția sa cu o parte din proces drept un amestec în justiție și s-a retras din examinarea dosarului. La un an și jumătate de la acest caz, Consiliul Superior al Magistraturii, a stabilit că Domnica Manole se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului, dar i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă, avertismentul.

În pofida acestui episod, în 2012, Domnicăi Manole i-a fost acordată Diploma de Onoare a CSM.

În iunie 2016, solicitată să comenteze discuția sa cu comunistul Eduard Mușuc, înainte de procesul de judecată, Domnica Manole a declarat în cadrul emisiunii În Profunzime „În activitatea unui judecator de 25 de ani. pot exista și erori, dar nu este asta important, deci sunt importante acțiunile mele la acest moment. Nu vreau să ma justific în cazul Mușuc, da, a fost cu opt ani în urmă, am greșit. A fost o primă experiență a mea cu presa, cu parțile în biroul meu. Vreau doar un moment să accentuez, că nu am examinat pe fond dosarul, am examinat o cerere de recuzare. Dar nu conteaza, efeclele s-au stins demult”.

Potrivit „Asociației Juriștii pentru Drepturile Omului” Domnica Manole figurează printre judecătorii care au luat decizii în două cauze penale pierdute de Republica Moldova la CtEDO. Este vorba despre dosarele Avram și alți contra Moldovei și Hyde Park și alții contra Moldovei. Drept urmare a acestor condamnări, Guvernul a fost obligat să achite reclamanților despăgubiri de mii de euro din bugetul de stat.

Magistrata care în repetate rânduri a avut discursuri critice în privința sistemului judecătoresc din R. Moldova, a fost demisă din funcție, la 4 iulie 2017, de către CSM, după ce membrii Consiliului au examinat în ședință închisă avizul consultativ suplimentar al Serviciului de Informații si Securitate (SIS) pe numele acesteia. CSM a hotărât că Manole nu este compatibilă cu statutul de judecător. Eliberarea din funcție a fost confirmată la 21 iulie 2017, când Igor Dodon a semnat decretul de demitere.

Magistrata a contestat decizia CSM și a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) privind verificarea constituționalității prevederilor legate care ofera SIS atribuții de verificare a judecătorilor. La 5 decembrie 2017, CC a declarat neconstituționale normele legale care prevăd verificarea de catre SIS a judecătorilor. În pofida acestei hotărâri, Domnica Manole a perdut lupta pentru restabilirea sa în sistem. CSM-ul și Curtea Supremă de Justiție refuzând să anuleze hotărârea prin care aceasta a fost demisă din funcție.

„În acest mod s-au razbunat cei care slujesc guvernarea. Este o decizie politică, pentru că un judecător a îndrăznit să emită o hotărâre care nu a convenit guvernării”, a comentat Domnica Manole refuzul din 19 noiembrie 2018 al CSJ de a o restabili în funcție. Aceasta s-a aratat sigură ca va obține dreptate la CtEDO.

Cazier judiciar

Numele magistratei a figurat într-un proces penal, instrumentat în 2015 de Procuratura Anficorupție. Corneliu Gurin, pe atunci procuror general, a cerut CSM-ului ridicarea imunității judecătoarei Domnica Manole, dar și a altor doi colegi de complet, pe motiv că aceștia ar fi acționat ilegal în examinarea unui dosar, atunci când au acceptat un apel tardiv depus de o companie și au trimis cauza spre reexaminare. Din acest motiv, compania a mers la CtEDO, iar ulterior, printr-o decizie a CSJ, statul a transferat pe contul fondatorului companiei 787 mii de lei, recunoscând, practic, că i-au fost încălcate drepturile. Procurorii au considerat că acești bani au fost achitați din cauza celor trei judecători, astfel că au cerut pedeapsă penală pentru ei. CSM, însă, a refuzat ridicarea imunității magistraților, iar în aprilie 2015, procurorii i-au acționat pe cei trei în judecată, printr-o acțiune de regres „pentru repararea prejudiciului cauzat statului”. Acțiunea de regres însa a fost respinsă, pe rând, de Judecătoria SBuiucani, Curtea de Apel Bălți și Curtea Supremă de Justiție.

În prezent, Domnica Manole figurează într-un dosar penal, deschis după ce la 14 aprilie 2016, fiind judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, a luat o decizie pe care a anulat o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale și a obligat instituția să inițieze organizarea unui referendum republican privind alegerea președintelui direct de către popor, propus de Platforma „Demnitate și Adevăr”. Hotărârea care autoriza organzarea referendumului a fost contestată de CEC la CSJ. La numai o săptămână, instanța superioară de justiție anula actul semnat de Manole, pe motiv că ar fi „ilegal”, iar președintele CEC de atunci, Iurie Ciocan, cerea Procuraturii Generale și CSM-ului investigarea acțiunilor judecătoarei.

În acest context, pe 23 mai, Eduard Harunjen, la acel moment procuror general interimar, solicită Consiului acordul pentru inițierea urmăririi penale, pe motiv că hotărârea Domnicăi Manole ar fi fost adoptată cu „interpretarea eronată de prima instanță a unei legi care nu putea fi, aplicată, deoarece era abrogată, depășirea limitelor împuternicirilor de către prima instanță prin faptul interpretării Constituției”. Cu excepția a trei membri, CSM și-a dat acordul pentru anchetarea penală a magistratei,  iar decizia a fost menținută ulterior de CSJ.

Magistrata a declarat că interpretarea diferită a aceleiași norme de drept de către două instanțe nu poate
constitui temei pentru urmărirea penală, iar dosarul este „o tentativă de intimidare” a sa și un ,precedent periculos pentru întregul sistem judecătoresc”.

Solicitarea de punere sub învinuire a Domnicăi Manole a fost urmată de un val de critici din partea altor judecători din sistem, a organizațiilor non-guvernamentale din domeniul justiției, a Forumului Judecătorilor din România și a organismelor internaționale. Ulterior, Uniunea Europeană și Ambasada SUA au reactionat cu mesaje de Ingrijorare in privinta acestui dosar.

Ancheta procurorilor a durat aproape doi ani, iar dosarul a fost trimis în instanță abia la 22 aprilie 2018. În prezent fiind examinat la Judecătoria Chișinău. Dacă va fi găsită vinovată, fosta magistrată riscă amendă de până la 1 150 de unități convenționale sau închisoare de până la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de panâ la 5 ani.

Judecătoarea Domnica Manolie, apărată de Platforma DA și Andrei Năstase, care a fost calificată de aceștia drept una din cele mai corecte și echidistante și o consideră un exemplu de moralitate, este de fapt una din persoanele vinovate de scandalul diplomativ legat de construcția blocurilor de locuit din preajma Ambasadei Franței.

Domnica Manole a fost președintele completului de judecată de la Curtea de Apel care acum trei ani a examinat recursul primăriei Chișinău împotriva construcției acestor clădiri. Domnica Manole, alături de ceilalți judecători a respins recursul și a dat căștig de cauză companiei care a ridicat un bloc de locuit chiar în coasta Ambasadei Franței, fapt ce a condus la un scandal diplomatic.

De menționat este faptul că mai multe surse spuneau că Andrei Năstase, insistă ca anume Domnica Manole să ocupe fotoliul de judecător la Curtea Constituțională. Acesta a spus că nu este o problemă că Manole a picat concursul, iar meritul acesteia este că a luptat cu vechiul regim.

Fără concurs public, fostul președinte al Curții Constituționale din perioada comunistă, Dumitru Pulbere, a fost astăzi anunțat ca fiind candidatul alianței ACUM-PSRM pentru funcția de judecător al Înaltei Curți.

Decizia Parlamentului este una cel puțin surprinzătoare, dacă este să amintim că pe data de 24 iulie curent, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, în urma unui concurs public, anunța alți doi câştigători pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională din partea Legislativului.

Dumitru Pulbere a activat în ultima perioadă la Preşedinţie, fiind preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate şi drepturile omului. Anterior Ziarul de Gardă a scris, în cadrul unei investigaţii, că Dumitru Pulbere locuieşte într-o casă în valoare de 1 milion de dolari.

Dumitru Pulbere, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale (CC), locuieşte într-o casă impunătoare, care valorează pe piaţa imobiliară aproximativ 1 mil. USD. „Temelia” ei a fost pusă cu cei 400 mii de lei acordaţi de Guvernul Tarlev în 2002, din fondul de rezervă al Executivului, pentru ca Pulbere să-şi cumpere o locuinţă. Pe lângă terenurile cumpărate de la primărie, ex-judecătorul constituţional se pare că şi-a construit „conacul” şi pe un teren ocupat ilegal, aflat în proprietatea mun. Chişinău.

Maia Sandu nu a comentat deocamdată candidatura lui Dumitru Pulbere pentru funcția de judecător al Curții Constituționale.

Dumitru Pulbere, Curtea Constitutionala, CC, Maia Sandu, ACUM, ACUM-PSRM, PSRM, PAS, PPDA, Platforma DA, Nastase, judecator al curtii constitutionale, candidat la functia de judecator, reforma justitiei, prim-ministru, guvern reformator, diaspora sustine maia sandu
Casa lui Dumitru Pulbere